30 June 2009

Munte


Booon, am fost o saptamana la munte, fara tati, cu juma' de casa dupa noi si cred ca daca mai incapeau in masina, mai bagam... Ce este de retinut:

- a fost soare, a plouat, a fost soare, a plouat, de m-am plictisit sa tot scot copilul pe terasa ca apoi sa-l bag in casa si invers... (desi, una peste alta, chiar a fost vreme frumoasa, mai mult a plouat noaptea)

- unde a stat copilul pe terasa??? Pe masa... Cum adica pe masa??? Pus masa de plastic, pus pe ea paturici, pus copilul peste, dat copilului jucarii la morfolit, pus mama de copil langa copil, pentru supraveghere, et voila! Ulterior am gasit o piscinuta gonflabila, taman buna de pus pe masa de plastic, cu paturici in ea si copilul peste etc etc...

- rostogolirea odraslei pe burta si prima-mancare-data-cu-lingurita, eeee. A mancat bine-mersi, fara probleme. Acum sunt la faza in care ma gandesc serios la ceva costume si huse de protectie pentru ora mesei de legume, deoarece piticot tine mortis sa puna si el osul la treaba, adica manutele alea grasute pe lingurita, dupa care decoreaza tot-tot in cale...

- prajitura facuta de Bro' si gogoasa. Extrem de simpla, au venit ei cu o reteta dintr-o revista: piscoturi, crema de oua, lapte si zahar, putina esenta de rom, cacao si frisca... sau asa ceva. A fost o distractie totala, au implicat-o si pe Buna si pe mine (desi eu am jucat si rolul fotografului) insa, la final, nu a iesit ... Bleah, bleah, bleah. Explicatia stiintifica (data de Buna) este ca laptele era rece si untul a precipitat. Relitatea este ca era nasoala, pfff. Memorabila este mutra gogoasei cand a gustat prima lingurita: o trecere brusca de la entuzisam la bleah!!!, ceva teribil. Desi a continuat sa fie incantat de experienta cu prajitura, nu a mai vrut sa manance ulterior, insa indemna entuziast pe toata lumea sa guste :-)). Si noi la fel, cu fiecare nou- venit taman bun de chinuit :-))...

- casuta de pasarele construita si pictata de Bro' impreuna cu gogoasa. La initiativa gogoasei, aceasta era acoperisul rosu, peretele frontal galben, cel din spate albastru, cei laterali verzi si baza maro. Daca bietele pasarele reusesc sa nu ameteasca brusc in acest curcubeu de culori, probabil se vor izbi de intrare, pentru ca usita cam mica :-))...

- cele doua zile in care gogoasa a insistat sa umble cu casca si ochelarii de schi pe cap, atat prin curte cat si prin casa... :D

- mierlele care cantau de dimineata pana seara

- experimentul cu vulcanul si cel cu racheta, facute de Bro' si gogoasa entuziasmata (da, vulcanul i-a fost daruit de yours truly)

- momentul in care mi-am gasit odrasla cu paturica pusa complet peste fata- si-o trasese singur peste cap si dormea asa bine-mersi, insa eu am murit de inima

- intoarcerea in oras, cu mine la volan, Buna cu copilul in spate si Bunu conducand masina din fata, incetinind prudent, nu cumva sa depasesc 100 km/h :-))

- pozitionarea lui bebe in marsupiu cu fata la drum, yupiii

- a doua prajitura facuta de echipa fantastica Bro' si gogoasa, de data aceasta mai reusita, mai ales ca era vorba de budinci- pudding, la plic, insa nu e clar de ce a adaugat Bro' si ceva stafide... licenta poetica :D

- venirea acasa, tipica Bu si Zu: Bu plecase din oras, la el acasa, sa aranjeze botezul si eu nu aveam chei de la casa. Insa avea mama!!! Doar ca fara telecomanda de la alarma :-))!!! Dar era posibil sa aiba si Bro' o telecomanda!!!! Acasa la el :-)). Insa nu isi amintea exact... Asa ca el a devenit posibil plan B. Plaul A era sa intru eu in casa cu cheile lui mama, sa ma napustesc pe cheile mele, in timp ce alarma deja urla si sa o dezarmez cu telecomanda nou-gasita. Bon, zis si facut, urc, ma opresc in fata usii, imi fac curaj, descui, intru, pornesc la goana catre camera in care erau cheile si... pe la jumatatea drumului realizez ca nu, nu urla nimic... ????... hmmm???... Oooooooo, da, Bu nu pusese alarma :-)).

Cam asta fuse, reluam cu proxima ocazie, pana atunci avem sambata un botez si duminica un concert Manowar (:D), asa ca ne pregatim sa incarcam again masina, caci noi popor nomad suntem si, well, emotii cat cuprinde caci, de', botezam odrasla.

Zu si lecitina

Da, m-am intors si da, vroiam sa scriu despre cum fuse si ce urmeaza insa, first, ultima mea realizare:

Bebe are ore fixe de masa, asa a crescut, asa functioneaza caruta, asa mergem inainte cu toate panzele sus. La 13:00 e masa de legume, asa ca, taman cand ne-am intors de la plimbarea de dimineata, am vazut ca se face ora, copilul se agita, l-am pus pe scaunel, m-am napustit la piure/ lapte etc., am bagat pe gatul odraslei piure-fara-lapte, dat migalooos, cu lingurita si apoi piure-cu-lapte pe care l-a supt dintr-o rasuflare (jur ca odrasla asta are o gaura/ scurgere pe undeva, nu m-am prins inca pe unde, da' o gasesc eu...), l-am sters frumos de morcov pe nas/ gura si manute, m-am sters si pe mine, pe unde ma "decorase" piticot, l-am plimbat leganat si gataaaaa, la culcare. Dupa 10 minute am vazut eu ca odrasla maraie, insa am luat-o in brate si i-am spus ca acum e ora la care doarme asa ca sa nu se mai agite fara rost si l-am expediat in patut...

Dupa care m-am asezat la computer, sa ajung si eu la zi cu toate cele si atunci it just hit me: ecranul afisa ora 12:56...weird...????... si ceasul de pe masa arata tot 12:56... hmmmm ???? Stai asa: daca acum e ora 13:00 si eu deja am bagat mancarea in bebe, l-am culcat, s-a si trezit, ne-am mai plimbat nitel si alea- alea... la ce ora a mancat bebe in realitate???? Mi-am hranit copilul la 12:00????

Da???? La 12:00???

Mda... cu o ora mai devreme.

Aha...

Lecitina maica, lecitina :-))...

25 June 2009

The one and only: Zu

Fiecare personalitate marcanta a avut "semnatura" proprie, acel "quelque chose" care il definea... ei bine, acel "je ne sais quoi" al meu este foarte "je sais quoi" :D: remember this? Mda. Continuarea filmului este ca Bu s-a gandit sa cumpere roti noi, pe fata. Guess what???? Yep, am facut pana :-)). Pe fata, evident :D. Pana descoperita de Bu in dimineata in care trebuia sa plecam la munte. Concluzia lui (dupa pufaieli, vizita la vulcanizare si o intarziere de doua ore): de acum inainte, de fiecare data cand schimb rotile trebuie sa tin masina departe de Zu timp de o luna :-)) ...

Dimineata cu realizari

De vineri suntem la munte. Fara Bu, doar cu Buna si, mai nou, cu Bro' si gogoasa. Soare, ploaie, aer curat, avem de toate :-).

Well, la munte odrasla si cu mine suntem colegi de camera: el in patutul lui, eu alaturi, auzindu-i fiecare miscare. E insa un copil bun, doarme tooooaaaaata noaptea, mai nou a renuntat si la masa de la ora 6:00 si acum nu ne vedem la fata pana la 9:00. Daca se trezeste mai devreme mosmondeste la el in patut, foarte rar plange. Singura chestie e sa nu ma vada...

Asa ca, azi de dimineata, pe la 8:20, il auzeam miscotind si, decisa sa ma duc sa fac un dus repede- repede, am ridicat usor capul, sa vad ce face si sa ma retrag din camera pe sest. Si am incremenit, holbandu-ma cu gura cascata la scafarlia ridicata semet a odraslei mele care statea bine-mersi pe burta!!!

Se rostogolise singur peste noapte, for the first time ever!!!!

Banc

Pe vremuri stiam pe de rost versurile de la diverse melodii rock si eram capabila sa identific o groaza de melodii inca de la primele acorduri. Acum pot sa cant melodiile din Cutiuta Muzicala oricand, oricum... hell, cred ca le pot canta si in somn... Veverite strangatoare de alune si iepurasi coconasi ies din reflex de pe buzele mele si ultima data m-am trezit intrebandu-ma daca ce se auzea in fundal la o cafenea era Metallica. Nu mai stiu... am pierdut... am nevoie de o spalare de creier pentru ca, da, toate cantecelele astea sunt dragute pentru odrasle insa parintii, oooo, parintii se suie pe pereti. Motanasi, ratuste si pitici se amesteca fantasmagoric si, zau asa, unde sunt WASP-ul si Metallica de alta dat'??? :D

Asa ca, atunci cand am primit urmatorul banc... eeee, da, m-a uns pe suflet, hehehe:

In padurea cu alune, aveau casa trei pitici.

Vine pupaza si spune:

"Simptomatic, idiosincrazia dilematica îsi reverbereaza atenuant ecourile absconse protoarmonice din spatele semitranscendent si disonant al obscurantismului incandescent de sorginte medievala, capsulând filonul crepuscular sincretic si aluziv metempsihotic al transmigratiei alchimice înspre circumvolutiunile interioare ale epocii istorice care tind sa formeze adevarate supape paleontologice înspre propensiunea paradigmelor de orientare paseista."

Pupaza a fost ucisa cu bestialitate de cei trei pitici...

23 June 2009

Intalniri

In ultima vreme am avut cateva intalniri plecate de la prezenta mea in lumea virtuala si iata ca, desi ma chinui de ceva timp sa ajung sa scriu de ele, doar azi am gasit cu adevarat momentul potrivit sa-mi adun gandurile. So:

1. Vineri am auns la intalnirea Mafiei mamicilor. Yep, am iesit din barlog si, cu odrasla in carut, am patrulat pana la Verde Cafe, unde am gasit o atmosfera de nota zece :P. Asa am ajuns eu "mafioata" si piticot s-a procopsit cu porecla de "bebe Zu" :-)) (nice one :D)... A fost placut, am avut ocazia sa ma cunosc in realitate cu persoane pe care le citesc, iar asta a fost grozav (nu mai insir pe toata lumea, cine a fost se stie :-))... iar pentru mine intalnirea a fost si utila pentru ca am aflat cateva raspunsuri la intrebari ce ma preocupa (Klára mi-a dat ceva sfaturi tare bune iar Crina mi-a oferit o demonstratie rapida despre cum e cu sling-ul). Plus o surpriza majora venita de la Sanziana si Dan: carti!!!! Wow, sunt teribil de fericita, o sa le impart intre bebe si gogoasa (gogoasa despre care am si povestit cu cei doi, pentru ca este din aceeasi generatie cu baiatul lor, iata ce coincidenta) pentru ca eu deja ma gandeam sa incep sa-i citesc lui bebe, sa "prinda gust", asa ca ce surpriza nimerita, multumesc frumos :-)... Bonus: niste fotografii superbe, ma inclin in fata fotografului care a reusit ce ma chinui eu sa fac de patru luni incoace :-)).

Concluzia: e greu singura, zi de zi cu copilul tau langa tine... si e tare placut cand ai cu cine sa "te joci de-a mama" :D (pentru ca e si tare frumos, ce credeati??? :P)

2. M-am intalnit cu Oaki. Generatii diferite, motiv pentru care mai intai am ezitat, gandindu-ma ce babeta sunt :-)) iar mai apoi m-am simtit tentata sa-i torn pe gat toate marile descoperiri date de vasta mea experienta de viata (sper ca nu ma ia nimeni in serios, da???). Pana la urma am ajuns sa vorbim mai multe ore decat preconizam si eu ma declar impresionata de o tanara care chiar e determinata si vrea sa si faca ceva. Asta pentru ca atunci cand am predat la facutate am fost extrem de descurajata de atitudinea "lasa-ma sa te las" ce predomina. Ei bine, Oaki are initiativa si eu zic ca asta e mare lucru :D.

3. Bu, bebe si cu mine am fost invitati la Imaginarium. Eu ador jucariile. Mai ales pe cele educative, e punctul meu slab, gaura neagra unde preconizez ca se vor duce banii, vai mie! Iar magazinul cam asta are, tot felul de chestii care mai de care, cateva extrem de ingenioase si originale... Si catalogul, ah catalogul (pe care evident ca l-am studiat in detaliu pentru ca hélas, ador si cataloagele) mi-a bagat bine de tot in cap cateva chestiuni pe care trebuie "neaparat" sa i le iau odraslei :-))...

18 June 2009

Eram precisaaaaaa!!!

Deci m-au gasit. Adica era clar. Pai nu??? Pai da. Verisoara-mea-cea-insarcinata (hehehe, naste la toamna, pana atunci am destul timp sa ii tot spun asa :-)) mi-a gasit blogul. Era normal. Logic. Eeeeeeeeeeeeee, gata, intram intr-o noua era, am gandit eu... asa ca am lansat in eter: Bro', ia d-aici, io'te blogul meu, perle de intelepciune una si una :D!!!... Si el a zis ca citeste... Dupa care nu a mai zis nimic... Hmmm, trebuie sa aflu daca sorella lui scrie chiar asa de prost sau pur si simplu s-a emotionat ca l-am facut vedeta in blogosfera... :D.

17 June 2009

Obisnuite

Ce mai facem??? Dar ce nu facem...

Umblam:
- am fost la Bu acasa si odrasla s-a intalnit cu cel de-al doilea verisor (extrem de haios, il pupa pe bebe, i-a cantat cantecele iar punctul maxim a fost cand s-a infipt langa bebe cu o carticica de povesti si a inceput sa-i "citeasca"- are trei ani...) si cu strabunica... si cu n unchi, matusi, viitoare nasa de botez si alte rude de diverse grade... Pupat, rasfatat, alintat, copilul meu nu mai era al meu: il vedeam doar in trecere si cu greu mai ajungeam sa mi-l tin si eu in brate :-)). Apoi am ajuns si in orasul nasilor de cununie, unde a facut cunostinta cu bebele mai mic aproape cu o luna jumatate decat el, alta nebunie si acolo... Concluzia este ca nu sunt convinsa ca domnul nu s-a rafatat maxim si acum are pretentii de alinturi :D.

Si pregatim o noua plecare la munte, saptamana viitoare, cu Buna si Gogoasa. Bonus: Biggy :D. Visez la soare (dar nu canicula) si relaxare (yep, wishful thinking).

Pasam:
- morcovi, telina, dovlecei... devin experta... Iar odrasla infuleca/ hapaie/ indeasa in el ca o sugativa, parca vine sfarsitul lumii (si chiar vine daca indraznesc sa ii iau biberonul de la gura, zici ca porneste sirena de pompieri...). Acum analizez problema razatoarei: sticla/ plastic sau metal si parca imi vine sa ma opresc direct la un storcator de fructe- urasc sa "razatoresc", bleah.

Organizam botez:
- avem preot/ biserica si rastaurant/ cazare. Ok, acum analizam in detaliu meniul/ bauturile, organizarea meselor si culoarea/ florile/ cartonasele etc etc cu variantele punem aia/ nu punem/ cum punem... Plus ca eu caut haine albe (musai albe) care sa nu fie nici pline de dantele, nici pompoase, nici inconfortabile dar elegante, dragute si versatile (versus diverse temperaturi posibile). Prea pretentioasa??? Neah!!! :D

Btw: nu ducem lipsa de nasi- avem 6!!! (si inca pot sa mai apara, hehehe) :-))

Dam cu banul:
- ies dintii sau nu ies??? Marait e, dar poate ca e doar rasfatat... Saliveaza, dar nu, nu vad inca nici un dinte... Si da, insista sa bage in gura orice prinde, inclusiv degetele mele, dar poate ca doar cerceteaza lumea...

Cantam, ne jucam, facem gimnastica, ne plimbam, strangem la infinit jucarii si spalam etern rufe:
- dar parca adaug graunte de nisip la graunte de nisip- cine le mai vede???

Plangem:
- el insistent, virand catre ragete, iar eu, well, eu nu sunt departe: daca e vorba de dinti, sper din tot sufletul sa iasa toti o data :-)), sa terminam circul for once.

Am depus actele:
- la primarie. Dupa ce m-am mai invartit nitel dupa un pix negru cu care sa completez datele angajatorului pe una dintre adeverinte, ca de, daca nu trebuia sa ma duc inapoi la serviciu sa-mi faca adaugirea... si dupa ce am mai fugit sa xeroxez si livretul de familie, ca nu ma dusese capul initial... Dar am izbandit! Acum mor de foame doua luni, pana cand decid ei ca am nascut si merit banii pe care tot ei i-am dat, prin impozite, pfff.

Mai facem si altele:
- dar cine le mai tine minte... Mai citesc ("Zilele regelui" mi-a placut tare mult), mai dorm (chiar rezonabil, dar parca nu imi ajunge), ma mai uit la tv (am descoperit "Discovery Travel&Living") si gandesc/ organizez/ fac planuri pentru ca am tot felul de idei de decantat si infaptuit. In general sunt happy, dar obosita si ocupata.

09 June 2009

Jurnal de piticot (4 luni)

Cele patru luni implinite sambata au adus cu ele un mesaj extrem de dragut de la o cititoare nestiuta pana acum, care pur si simplu mi-a urat La Multi Ani pentru bebe. Acum ceva timp am patit ceva similar, un gest dragut de la o persoana pe care nu o cunosc... si ma declar impresionata de astfel de oameni si disponibilitatea lor sufleteasca (mmmm, stiu ca suna pompos, dar ideea cam asta e :D) si da, gesturile astea fac extrem de bine la suflet si la moral :-)). Multumesc Eliza.

Cele patru luni au mai adus si un copil extrem de marait pentru ca este balonat, asa ca, saracul de el, nici macar nu prea pot sa i-o reprosez. Singura chestie e ca se cam invata la mami in brate si baga repede urlete daca il las jos, iar eu cred ca nu sunt in stare sa apreciez faza asta cu adevarat :-)).

Si cele patru luni au adus cu ele si temuta diversificare, testul de inteligenta al mamicilor, dupa cum spunea cineva :-))... asta pentru ca am o lista cu zile, cantitati, produse si combinatii, ceva teribil. Desi din ce am auzit majoritatea copiilor sunt ademeniti mai intai cu sucul de fructe, la noi legumele sunt primele iar ieri bebe a hapait incantat trei lingurite de zeama de supa de morcovi. Astazi insa, ooo, astazi vine nectarul/ piure de morcovi, adaugat in lapte. Am emotii cand ma gandesc cum naiba fac eu pasta aia sa fie relativ lichida si sa mearga bine la odrasla... Pentru ca, as we speak, morcovii sunt pe foc... :D. Posed una bucata mixer-blender din cel vertical dar ups, never used it before, hehehe... Am incredere in doctorita asa ca am sa merg pe meniul ei, iar acesta include la inceput morcovi, pastarnac, telina si dovlecei (introduse treptat), apoi si cereale de orez si abia apoi suc de mere si de morcov. Vom avea o luna plina- me back to the kitchen :D... (pe moment e musai sa gasesc o razatoare de sticla, urgent!!!).

Si, la final, cele patru luni ne aduc o plimbare in orasul lui Bu unde probabil ca vom pleca poimaine si care iarasi imi da emotii pentru ca trebuie sa inventariez ce am acolo si cati catei si purcei sa iau cu mine :P, caci mergem cu bebe si asta complica ecuatia.

In rest, cele patru luni au debutat cu o tura pe la Ciorogarla, una prin Herastrau si o alta pe la Ikea (da, pe ploaia torentiala de ieri, pfff) si, yep, "coafura rezista", bebe e ok, viata e complicat de frumoasa :-))...
There was an error in this gadget