31 January 2007

...in care adultii redevin copii

Azi m-am dus la dentist si mi-a scos o masea de minte. Dupa cum spuneam, maselele mele de minte sunt rebele din fire asa ca s-au apucat sa creasca stramb, fortand maxilarul si facand alte mici porcarii de-astea. Si cand te gandesti ca exista o perioada in viata mea in care imi doream sa am si eu masele de minte, sa ma laud!!! Acum imi doresc sa plece singure la zana maseluta...

Extractia in sine a fost foarte scurta, insa am iesit de acolo cu o falca amortita complet si un pansament pe care trebuia sa-l tin intre dinti doua ore. Ma simteam complet pierduta si usor trista, have no idea why si m-am apucat sa o sun pe mama, care s-a impacientat, ca orice mama care se respecta. Am vorbit si cu Bu la telefon care a decis ca vorbesc tare simpatic, radea f. incantat... Apoi am revenit la normal, adica drumuri si telefoane in draci, ca o "business woman" ce sunt... Am aterizat si pe la o librarie, de aunde mi-am luat cinci carti noi, tratament imbatabil pentru ridicarea moralului (by the way, mi-am luat si "Femeia nisipurilor"- Alina ma intreba unde o poate gasi- pe Mosilor, cam la doua stradute distanta de Obor, pe partea cu Flanco, este o librarie micuta- eu de acolo am luat-o).

Ajunsa acasa, deja ma simteam slabita rau si ma durea, vroiam sa-mi fac o supa, singura chestie pe care ma simteam in stare sa o mananc, insa Doina (care face curatenie) s-a oferit sa-mi faca ea. Supa cu galusti!!! Uuuuuuuuuu... A fost tare draguta, s-a si dus sa cumpere gris si chiar m-a invatat sa fac galusti. Nu, nu stiam sa fac, oricat de weird ar suna si am descoperit ca e un proces tare dubios: bati ouale pana cand le simti "usoare" (??) si apoi pui gris pana cand "pleaca farfuria" (la faza asta deja aveam o imagine cu farfuria cum pleaca pas-pas... dar, hmmm, chiar se poate spune ca a "plecat") si dupa ce le pui in oala ai grija sa pui ceva apa rece, la interval de cam 10 min. Treaba complicata.

Spre seara mi s-a facut din nou foame si, cotrobaind eu prin frigider disperata dupa ceva mancare usor de molfait si care sa nu fie "lactate", pt ca nu am voie, m-am trezit sunand-o din nou pe mama. S-o intreb daca branza e "lactate"...(!!!???). Si, dupa ce am inchis telefonul, m-a izbit: nu conteaza cati ani ai, cate diplome, firme si responsabilitati ai, de cate ori ai fost tu la spital pentru mama sau pentru tata, sunt momente in viata in care redevi copil si o suni pe mama cu cele mai stupide motive...doar pentru ca esti un copil speriat si ai nevoie sa te rasfete cum numai ea stie. De aceea am sunat-o cand am iesit de la dentist si de aceea m-am trezit intreband-o daca branza e lactate (huh???)- ceva din mine stia f. bine de ce avea nevoie: rasfat si sfaturi gen "nu te plimba prin frig" sau "fa-ti ceai de musetel" :-).

Situatia insa se reechilibreaza rapid cand te suna imediat apoi un client sa-i faci o factura si Bro' sa te intrebe daca balsamul de rufe se pune in sertarasul cu simbolul-floricica si cam in ce cantitate...

30 January 2007

Uf

Nu sunt chiar "mama tuturor orfanilor", insa de data aceasta chiar imi pare rau de catelusa de care am mai scris. Sunt necajita ca nu pare sa aiba noroc, asa ca insist cu rugamintea sa o ajutati dand sfoara in tara, poate totusi se gaseste cineva sa ii dea acea sansa despre care vorbeam. Link: aici.

Din peripetiile lui Zu

Azi m-am trezit vioaie pe la 8.00 si am purces la dat jos Bu-ul din pat. Aveam "de discutat" (nimic grav, doar niste chestii imp. de organizat). Bu este recalcitrant la trezirile matinale, asa ca, ascuns bine intre doua perne, m-a intrebat "chiar trebuie???". O, da... M-am agitat eu ce m-am agitat prin casa, m-am dus din nou dupa el, a reusit sa se adune, m-am asezat sa discutam, a disparut in bucatarie (se decisese sa duca gunoiul??? wtf??), am inceput sa boscorodesc, am discutat, finally, si m-am dus sa ma imbrac. Eram in intarziere. Mare.

Bu, in pijama, are o revelatie: azi nu e 31, adica nu, nu ia bani azi. Aaaaaaaaaaa... si e lefter. Agitatie mare pe langa mine. Sa-i dau bani sa-si ia tigari... Ma uit in portofel, nimic. Boscorodesc. Cand eram aproape gata sa ies pe usa si in si mai mare intarziere, ii vine ideea ca se imbraca repede-repede si pleaca impreuna cu mine- sa-i scot de la bancomat bani. Ce sa fac, am asteptat (bine, i-am pus in brate si niste mancare sa duca la matusa, hehehe). Si fierbeam in fata usii, ca doar eram in maaare intarziere.

Finally, Bu e gata. Iesim val-vartej si incui usa. Vine si liftul. Ta-da-m! Bu ma informeaza candid ca si-a uitat actele si telefonul in casa. Vazand ca incepe sa-mi iasa fum pe nari, ma baga repede in lift... sa ma duc eu la bancomat ca el isi ia actele si vine dupa mine :-).

Bon, ma duc vioaie la bancomat care imi spune ca "fonduri insuficiente". ??? Ma holbez stramb la el, scot cardul lui Bu, sa iau bani de la el, gresesc pinul de doua ori, turbez, apare Bu, stau sa-i explic ce face cardul lui in bancomat, scoatem banii si ne indreptam catre masini, Bu la a lui, eu la a mea.

Moment in care imi vad masina si imi pica fisa. Ninsese, si masina mea era acoperita de zapada. Insa toate chestiile alea dragute de dat zapada nu erau in masina- erau in casa- ca nu apucasem sa le aduc jos de cand am luat-o din service (si cine naiba se gandea ca mai ninge taman acuma??). Ma uit la Bu, gesticulez, el afiseaza o privire usor stanjenita... zic "da-mi si mie o matura, ceva"... zice "cred ca mi-am uitat cheile de la masina sus", ma pufneste un ras isteric.

In fine, incep sa dau zapada cu manusile mele frumoase din piele moale-moale... :-) apare langa mine o tipa care trecea pe strada si imi intinde o bucata de carton, sa dau mai bine cu aia, ca poate ma ajuta :-)) (??? f amabila- cred ca aratam neajutorata rau). Incep, mosca-mosca, sa dau zapada cu cartonelul... Deja nici nervoasa nu mai eram.

Dupa un timp ma trezesc cu Bu langa mine, se uita lung, zice "O, Doamne!" (:-)))), imi intinde o perie si un "racaitor" de gheata si se duce sa-si ia masina. Acum... nu stiu...anul trecut parea sa imi iasa mai bine chestia asta cu curatatul masinii. Am racait tot parbrizul, m-am intins peste masina etc... astfel incat, cand a aparut Bu, eu trecusem deja la curatarea propriei persoane, pe jumatate plina de zapada :-) si radeam in hohote :-)...

Termin toate cele, ma sui in masina, plec...si imi dau seamna ca din radioul meu se auzea "Highway to hell" in timp ce prin fata parbrizului zbura zapada ramasa pe bordul masinii :-)) yep, right...

29 January 2007

In weekend...



...Am citit. Casa spiritelor de Isabel Allende. Cartea am cumparat-o (impreuna cu A.) de ceva timp si tot nu ma puteam decide sa o citesc, ii tot dadeam tarcoale. Acum... terminasem Elefantul... si ma tot gandeam de ce sa ma apuc. Am terminat cartea in doua zile. De mult nu am mai citit o carte "pe nerasuflate"- dar asta m-a prins, mi-a placut tare mult, asa ca m-am cuibarit pe canapea si am citit aproape tot timpul...

...Am dat sfaturi prin telefon. Nu orice fel de sfaturi, ci din cele de care credeam ca nu voi da prea curand. Mai precis, l-am invatat pe Bro' sa spele rufe cu noua lui masina de spalat. Pt ca: nu, nu stie sa imparta rufele pe culori si nu, nu stie sa selecteze programul bun si, in plus, pierduse si cartea de la masina de spalat si imi explica in telefon ca are 4 butonase si trei rotite suspecte :-). Asa ca m-am trezit cu el in telefon, intrebandu-ma ce marca de masina de spalat am (???!!!). Bineinteles ca nu s-a incumetat sa-si spele si camasile asa ca ulterior a aparut la mine cu sacosica de haine...

...Am boscorodit. Pe Bu. Pentru ca luna aceasta platim intretinerea dublu, din cauza lui- a citit repartitoarele de la calorifere gresit, adica a pus cifre mai mari... de se minuna administratorul ca ce ne-a apucat cu asa consum :-). Nu ne-a apucat nimic, Bu are suflet si minte de artist...

... si lene, multa lene. Nu stiu de unde vine, dar ii place in special sa atace cand vede ca nu ai un program fix. Atunci cand ramai fara program, suspendat, timp de o secunda, in fata neantului lui "ce sa fac?" pentru ca nu ai nimic stabilit, nu, nu ai un program fix, aaaa, atunci esti vulnerabil si te ataca. Usor, cu un "hai sa lenevesc un pic" si gata, al ei esti. Iti anihileaza orice urma de vointa, iti intra in oase- facand orice miscare sa para un mare efort si iti vara in cap idei de genul "odihna binemeritata", "reincarcarea bateriilor" etc. Aiurea!!! Vrajeala! E doar lene dom'ne, in cea mai pura stare- restul sunt doar texte. Clisee.

Azi e luni dar chestia cu datul de sfaturi continua, acum sunt pe msg si o consiliez pe A.-cea-plecata cum sa-si faca un blog. Hehehehe... am corupt-o :-). Si am ajuns si mare experta in bloguri :-)))- yep, lovitura de PR.
Anyway, let's welcome A. - berzeilaan (? don't ask)- fie sa aiba viata lunga si prospera!!! Hihihi, she's gonna kill me...

Free puppy, again



Well... s-a dovedit ca e fetita, acum e si deparazitata si spalata... asteapta doar un stapan pe care sa-l iubeasca. Este o catelusa tare draguta care are nevoie de o sansa, asa ca dati click aici si luati-o acasa.

26 January 2007

Elefantul a disparut

Ieri am fost la dentist. Chestia asta nu m-a facut de loc sa ma simt mai bine. Tot ieri am terminat Elefantul a disparut.



Mi-a placut. Imi propusesem sa citesc literatura japoneza acum cateva saptamani, cand am prins sfarsitul unei emisiuni "Lumea citeste"- cu o combinatie ciudata de personaje: Ioan T. Morar, Mihai Traistariu si o doamna (nu am aflat numele, imi pare rau. Vorbeau despre carti. Asocierea de personaje, cel putin ciudata, m-a facut sa ma opresc si sa-i ascult. Vorbeau despre literatura japoneza si cred ca acea a treia persoana era editor de carti la Humanitas, pasionata de literatura japoneza...a vorbit asa de frumos, ca mi-a trezit pofta sa citesc si eu. Intreaga emisiune a fost inedita, inteleg ca acesta este si conceptul: alaturarea unei "vedete" cu o persoana "de litere", alegerea unui subiect si... Ioan T. Morar ca moderator. Evident ca dialogul era naucitor- cuvintele folosite de cei doi invitati veneau din alte sfere, reperele lor erau diferite... ametitor dialog si totusi f. placut de urmarit.

In fine: asa am inceput eu sa caut ceva "japonez" prin librarii. Si asta este ceea ce am gasit. Dupa cum spuneam, mi-a placut/ "mi-a picat bine" :-), chiar mi-a ramas agatata in coltul mintii o comparatie intre amintiri (cum sunt ele "dezlanate"= nu le poti organiza cronologic) si incercarea de a pune unul peste altul niste puiuti de catel: sunt moi si rotofei- oricat ai incerca sa-i aranjezi, ei nu vor sta niciodata organizat. Hmmm... daca am reusit sa-i distrug bietului autor bunatate de scriere e doar vina mea... mie mi-a ramas in minte imaginea puiutilor calduti, cu ochisorii inchisi si burticile alea rozalii, pusi unul peste altul, cum se rostogolesc moale :-)

Mai vreau literatura japoneza, din pacate nu prea stiu care sunt autorii buni pe care ar trebui sa ii caut.

Free puppy



Daca va intereseaza, a ramas doar unul (e frumos- foc), cititi aici.
Si daca nu il puteti lua voi, dati veste mai departe, poate ii gasim un stapan.

Thx.

24 January 2007

@#@!$

@#%$~@@$^ = ma doare o masea. Crunt. De doua zile. Hmmm... si evident ca mi-e frica de dentist.

Anyway, dintre noile mele descoperiri:

1. Ma uitam pe niste fotografii mai vechi: acum cativa ani ma inbracam mult mai matur- fuste, pantofi etc. Acum, ca "imbatranesc" am dat in tinerisme: tenisi, blugi, hanorac. Varsta mea si cu mine ar trebui sa ne punem de acord :-).

2. Asta nu e de la mine, colegii mei au sesizat-o: cand sunt fericita spun ca "sunt happy" iar cand sunt trista spun ca "sunt necajita" :-)). Asta se poate interpreta in multe feluri, ei au decis ca ma bucur englezeste si sufar profund romaneste.

Acum sunt necajita. Pentru ca, !#@#!, ma doare o masea!!!

19 January 2007

Biggy reloaded

Ok, am ramas datoare cu un mesaj de saptamana trecuta:

Asadar, cand ma stresam eu mai tare privitor la postul anterior, pica bomba. OMG! M-am calmat brusc :-).

Biggy = acest personaj:



Sunt speachless- aventura asta a mea cu blogul (de data recenta, totusi) nu inceteaza sa ma surprinda. Pana mai ieri Utopic era un blog nou descoperit, apoi am aflat ca i-am cam suflat geaca de sub nas iar acum... :-).

Cam atat...problema va fi dezbatuta, dar in particular.

18 January 2007

Auch, it hurts!

Ok, ok, pe asta trebuie s-o spun! Da, stiu ca am zis ca nu scriu chestii profesionale, da' pe asta trebuie, chiar trebuie! Soooo: vine de la imparatie (= director marketing) ordinul sa schimbam brandingul intern (din cladirea in care lucrez). Si care este maaarele argument invocat de marketing (marketing= se ocupa cu protejarea/ cresterea brandului, lucreaza cu analize, statistici etc... carti multe, teorie la greu, cuvinte inteligente gen "awareness"...), ei bine, care este maaarele argument???

ca s-a plictisit de ce exista acum... Sa facem ceva...diferit.

huh??? Brief, anybody???

Cuvintele nu pot cuprinde imensitatea ideii. Imi vin in minte doar onomatopee.
I give up. Daca mai vine cineva la mine sa-mi explice despre loialitate, implicare, munca de echipa si alte chesti de-astea, il strang de gat. Parol!

Comentarii la secrete

Ok, am plantat niste seminte = dat taguri, acum sa ma uit si ce-a iesit, nu? So far we have:

Alina m-a lasat cu gura cascata. Ultimele doua secrete sunt wow, jos palaria pentru doza de sinceritate. Cat despre superstitii... eii, pe asta nu o stiam, eu o am pe cea cu capacul de canal pe care atunci cand calci trebuie sa spui "stop noroc, jos ghinion". Don't laugh... Norocul e ca merg mai mult cu masina :-P

Zuza si-a insiruit vicii, defecte si calitati. Comentariu la pct-ul doi: sufar si eu de boala asta, se numeste "order freak"- eu indrept covoarele si perdelele strambe. Si tablourile, mai ales tablourile!!! :-)))

17 January 2007

Tag cu secrete

Am primit tag de la Elena, si cum sunt o persoana constiincioasa, here we go:

5 secrete

... trebuie sa ma gandesc. Pai... am un secret destul de mare, pe care nu-l spun, ca nu-i al meu (sunt doar implicata, hm, hm), mai am cateva personale care ar fi bine sa ramana personale... asa ca sa trecem la secrete- dragutele:

1. Am dubla personalitate :-): cum sa zic...unele persoane din viata mea stiu ca am o anumita ocupatie, altele ca am o alta... Detaliu: nothing kinky- exista o logica, though.

2. Nu suport ticaitul ceasului noaptea, oriunde dorm, evacuez ceasurile din incapere. Aud pana si ceasurile de mana... Detaliu: ultima isprava a fost cand s-a mutat A. la noi si si-a pus in dormitorul meu o parte din cutii. Nu stiam ce e in ele, insa la 15 min dupa ce ma dusesem la culcare am navalit in sufragerie si am depus o cutie in fata unui Bu uimit, spunand: "in cutia asta e un ceas"- ascultasem fiecare cutie in parte, sa vad de unde vine ticaitul :-)

3. Era sa devin preoteasa :-)) Sau grecoaica.Detaliu: nothing to say here. Move on :-)

4. Am trei nume. Detaliu: da, exista persoane care ma striga Zu, Zuz sau Zuzi.

5. Ma obsedeaza ca in multe filme oamenii nu inchid usa dupa ei. Intra actorul intr-o incapere, intram si noi dupa el (= camera) si... cine inchide usa??? Detaliu: mda, ma mai obsedeaza si aia din "Tanar si nelinistit" ca nu stau fata-in-fata cand vorbesc- ci stau amandoi cu fata la camera. Concluzia: unul ii declara spatelui celuilalt chestii de genul" te iubesc si nu mai pot fara tine" sau "te urasc, dispari din casa mea".

Hmmm: asta ultimul se trece la secrete sau nu? In fine, mai scriu unul, din aceeasi categorie cu unul dintre secretele Elenei:

5 bis. Cand eram mica-micuta imi intrase in cap ca sunt adoptata. Pana cand a aflat mama, care nu stia cum sa nu bufneasca in ras :-) Detaliu: nu mai stiu prin ce conexiune de idei am ajuns la concluzia asta, cumva credeam ca sunt adoptata pentru ca faceam multe nazbatii si eram certata des. Si nu, nu sunt adoptata, chiar am glumit despre asta cu ai mei cand mi-am facut analizele pentru grupa sangvina.

Asaaa... pe cine sa taguiesc? Mai toti au primit deja tagul... Si totusi: Ada si Alina si Zuza .

15 January 2007

Sssst...

Cateodata, dar numai cateodata, e bine sa iesi tiptil-tiptil si sa inchizi usa incetisooor, lasand in urma toate problemele, urgentele si bataile de cap cotidiene- sa se descurce singure...

Update: se pare ca sunt in trend- slowdownweek.

de ce-uri

1. De ce "prescurtare" este un cuvant asa lung?
2. De ce soldatii Kamikaze purtau o casca?
3. De ce se sterilizeaza acele cu care se fac injectiile condamnatilor la moarte?
4. Care este sinonimul cuvantului " sinonim"?
5. De ce nu exista mancare de pisici cu gust de soarece?
6. Daca nimic nu se lipeste de teflon, cum e lipit teflonul de tigaie?
7. De ce balerinele merg mereu pe varfuri ? Nu ar fi mai simplu sa angajeze balerine mai inalte?
8. Vreau sa imi cumpar un bumerang nou. Cum pot sa scap de cel vechi?
9. De ce localurile deschise non stop au incuietori?
10. De ce avioanele nu sunt fabricate din acelasi material din care sunt facute cutiile negre?
11. Cum poate avea Donald nepoti daca nu are frati sau surori?
12. Adam avea buric?
13. Daca Superman este asa de destept, de ce isi ia chilotii peste pantaloni?
14. Cand faci fotografii cu Mickey la Disneyland, omul din interiorul lui Mickey zambeste?
15. Cand o masina merge, aerul din interiorul pneului se invarte?
16. Daca o pisica pica mereu in picioare si o bucata de paine cu unt cade mereu pe partea unsa, ce se intampla daca legam o felie de paine unsa cu unt de spatele unei pisici si o aruncam pe fereastra?
17. De ce nu castiga ghicitoarele la 6 din 49?
18. Cum se va numi epoca care va succede epoca contemporana?

12 January 2007

Lecturi placute

Mai intai a fost aceasta (descrisa undeva aici):



Apoi aceasta (descrisa undeva aici):



Si apoi aceasta (pe care tocmai am terminat-o):


Yupiii

Cine e mandra posesoare a albumelor 1984-2004 WASP??? Yep, me !!! Acum sunt la "Live in the raw" :-)

Si... cine si-a recuperat masina??? YESSSS, me again.

Dupa intreaga istorie cu masina (aici, aici si aici), vine "the grand finale" :-)), adica evident ca nu gaseau talonul respectivului in baza lor de date. Au urmat o groaza de telefoane la asigurare, chiar si la filiala unde si-a intocmit respectivul asigurarea... etc etc... si in cele din urma s-a rezolvat totul si azi m-am dus sa iau masina. Cei de la service au fost f. ok, au reparat masina impecabil, arata ca noua. Si i-am facut si revizia, ca tot sunt harnicuta.

Bineinteles ca nu se putea incheia totul roz, asa ca:
- a aprobat plata integrala, mai putin 500 de mii (vechi) din suma si nimeni de la service nu a reusit sa inteleaga ce reprezentau acei 500 mii (???! la ce suma maaare era totalul, 500 mii era nimica toata...). Si cum nu era sa ma mai cert pt 500 mii, i-am dat eu.
Si, f interesant, nu a fost de acord cu plata lampii laterale (chestia aia micuta de pe aripa), care era crapata. A decis ca nu s-a intamplat in timpul accidentului. Adica toata laterala stanga a masinii a trebuit reparata, iar din zona respectiva s-au reparat aripa, usa, amortizorurl, bara, farul, oglinda etc iar el sustinea ca lampa (situata exact pe laterala stanga- fata) nu avea cum sa fie lovita in accidentul asta. Huh?? Ca si cum un om se loveste la fata (din plin!) si ii spui ca nu avea cum sa isi zgarie nasul, ca e imposibil... In fine, nu m-am mai certat asa ca bilantul unui accident in urma caruia RCA-ul celuilalt trebuia sa-mi achite integral daunele este urmatorul: 1 200 000 lei. Nu ma deranjeaza suma in sine ci principiul, ideea. Si ma mai deranjeaza drumurile astea la service, acum iar trebuie sa ma duc, pentru lampa.

Oricum, aveam ceva emotii: doua luni fara masina, plus socul accidentului- ma gandeam ca o sa conduc ca naiba si o sa mai si trag isteric de volan la fiecare "umbra" de masina venind din lateral. Dar a fost bine. Si mi-am dat seama cat de mult mi-a lipsit si ce bine e la volanul masinii tale, ascultand muzica buna si lalaind fericita :-).

Gata, ma duc sa fac bagajele- plecam in weekend la Miercurea Ciuc (si ne oprim si in Brasov). Oare reusesc sa il asasinez pe Bu cu WASP in masina, pe drum ???...

11 January 2007

Sindromul "magarul lui Buridan"

Exista o idee ce nu imi da pace zilele astea: ceea ce eu numesc sindromul "magarul lui Buridan":-). Sa ma explic. In permanenta, in fata fiecaruia dintre noi exista o serie de drumuri din care putem alege si, ok, e usor sa elimini o parte dintre ele, insa la un moment dat ramai cu cateva directii clare din care sa alegi. Problema este ca de multe ori nu alegi. Ramai agatat intr-un "si daca" si oscilezi indecis intre mai multe drumuri. Dupa mine cheia succesului se afla aici: trebuie sa ai taria de a alege si de a te dedica unui drum, "make the most of it"- sa te perfectionezi in "chestia" aia, sa ajungi sa te pricepi la ea si sa o "practici" cat mai bine. Fie ca este o profesie sau o relatie sau etc etc. Da, alegi dintre drumurile care iti plac si ti se potrivesc, dar ideea este sa alegi, sa faci pasul ala.

Pare simplu, nu? Si totusi... am vazut oameni incapabili sa aleaga intre doua profesii, da, ar fi putut sa le faca pe amandoua la fel de bine- potentialul era acolo si, da, fiecare avea si pro so contra-urile ei, insa cred ca mai rea decat luarea unei decizii si asumarea unui drum prin renuntarea (fie si temporar) la celalalt era chiar perpetuarea acestei stari de indecizie. Una dintre aceste persoane are deja un CV confuzant, plin de inceputuri dar cu nici o directie constanta, asumata si, mai grav, este o persoana care acum se plange ca este in continuare la inceput, ca are o varsta si deja niste pretentii si nimeni nu este dispus sa-i ofere ceea ce cere. Pentru ca in orice meserie face, este la inceput. Ucenic. O alta a pierdut ani buni din viata stagnand, hibernand, in asteptarea a ceva care nu stiu daca totusi compenseaza anii pierduti (cred destul de ferm ca sunt lucruri care trebuiesc facute la anumite varste in viata, cand este "momentul" pentru ele, altfel devine mai greu), si inca nu se poate hotari la un drum clar.

Ideea ca sunt atatea drumuri in fata ta, ca poti deveni orice, dar nu trebuie sa ramai la stadiul de "posibil": un posibil fotograf bun dar si un posibil critic de arta bun, ca si un posibil grafician bun... Si ca trebuie sa iti asumi ceva: o tara, un oras, un mod de viata, o relatie, o profesie etc . Da, sa ti le asumi cu mentiunea ca in timp optiunile tale se pot schimba, dar pana una-alta, sa ti le asumi ca axiome- si sa nu iti petreci intreaga viata punandu-le la indoiala, pt. ca nu vei trece de "primul punct/ primul pas".

10 January 2007

Motanul incaltat si imbracat

Aaaa, am uitat- sunt tare happy, sunt fericita posesoare a unei noi perechi de Globe, versiunea Black / Caramello si my very own Burton Dutchess Insulated Jacket (suna bine :-) )- culoarea verde, vad ca pe site nu e. Jacheta e grozava, arata super, tine de cald excelent (si eu sunt friguroasa rau) si are o groaza de facilitati tare bune pentru partie. Iar Globe- mai am o pereche pe alb cu brun, asa ca am zis sa-mi iau si una neagra- inca nu am purtat-o... insa...anytime now...

:-)) I feeeeel good, ta-na-na-na!

Update: tot cotrobaind eu pe net dupa chestii de-astea am descoperit ca tenisii mei sunt Gallaz (Sedona- versiunea White/Choco) - brand de action sports and lifestyle shoes and apparel made specifically for girls :-). A, bon. Nu stiam eu ce port...

09 January 2007

Back in 2007


I'm back.


Recitind ceea ce am scris inainte de a pleca (atat de abrupt) in vacanta, tin sa mentionez o carte care pe mine m-a impresionat: Politica duplicitatii de Gail Kligman. O carte scrisa de un istoric, in stilul stufos al acestora (da, stiu despre ce vorbesc, cunosc bine un istoric :-)) insa merita sa incerci sa intri in ritmul ei- e o carte buna.

Ok, si acum revenind, am plecat brusc in concediu pentru ca s-a invit ocazia si... de... am profitat. Adica: mai intai am lenevit... ceva incredibil, nu credeam ca pot sa nu fac nimic cu atata voluptate. Dupa care am purces in maraton: Miercurea Ciuc- Sapanta- Miercurea Ciuc- Busteni. Cu Bu, of course. A fost frumos. Tot. Inclusiv intoarcerea- e placut sa te intorci la casa ta, incepuse deja sa-mi fie cam dor de ea :-).

Evenimente? Din belsug. Bu si cu mine ne-am ratacit in Baia Mare. Twice !!! :-))... la intoarcere, noaptea cumparam chestii decorative din Korund... o I. m-a cam enervat... am invatat un joc de carti nou si am facut o tipa sa se enerveze la maxim cand am coborat-o de pe primul loc...a, am jucat si mima (sa mimezi "desavarsit" s-a dovedit a fi piatra mea de incercare)... am fotografiat un bebe simpatic si m-am dovedit experta la imbracat copil-inzapezit in haine curate (in timp ce respectivul copil de-abia astepta sa o tuleasca spre un nu-stiu-ce extrem de interesaaaant si dovedea o lipsa de cooperare totala)... mda si la pregatit ciocolati de baut pentru piticoti...A. a plecat pt alea sase luni si mi-a lasat bonus doi saci de haine si doua cutii cu diverse, peste care am dat la intoarcerea acasa (hmmm ???!)...avem o mica inundatie pe tavanul din bucatarie si... stupoare... ne lipseste capacul de plastic de la sonerie (???!!! si stam la etajul 8).
There was an error in this gadget