Apoi ca am primit diverse vesti mari, bune, rotunde, wow, wow!... sau dimpotriva mici si meschine, of... si am avut discutii care m-au pus pe ganduri. La final de zi m-am trezit intoarsa pe dos si obosita psihic, sunt lucruri pe care e bine sa nu le rascolesc, rani care s-au redeschis, n-am nevoie de asta, mi-e greu. Daca eu nu sunt bine nimic nu e bine si n-am nevoie sa nu fiu bine, nu imi permit sa nu fiu bine. Se apropie ziua bebelunei si conjunctura face ca acest moment sa tulbure ape - musai sa-mi mut focusul pe altceva. Must see pink :D!
Una peste alta, am o stare proasta. Viata e urata uneori si zau daca inteleg de ce trebuie sa fie asa. Ar trebui sa rad, sa scriu lucruri vesele, sa povestesc enorm si sa ma amuz teribil dar nu-mi vine. Prefer sa tac si sa ma indepartez de toti si de toate. Mi-a ajuns atata socializare si investit in oameni, multumesc. Time out. Pana la urma sunt eu cu mine, nu?
Stiu, e doar o faza, trece. Ma mai descarc si eu, nu-i sfarsitul lumii. Revin dupa o scurta pauza publicitara, un somn bun si ciocolata multa. Sper sa fie suficient.
Sursa foto
No comments:
Post a Comment