20 July 2011

Metroul

Ieri am dus omuletul prima data cu metroul. Dupa o experienta cu tramvaiul, tratat ca si cum e ceva absolut firesc si domnul parca se plimba cu tramvaiul de cand s-a nascut, nu ma asteptam la ceva mai mult, insa m-am inselat. Initial si aici parea pasnic: am coborat scarile trecut barierele, ajuns in statie... insa cand a venit monstrul pe sine, omuletul mi-a sarit in brate si s-a agatat de mine cum numai el stie sa o faca, in pozitia tipica de "pui de maimuta agatat de mama" care implica nu doar faptul ca eu il tin pe el in brate ci chiar agatarea lui de mine (cu maini infipte bine in tricou si picioare stranse pe soldul meu). Apoi a studiat problema, asa cum numai capsorul lui mic o face: fara sa scoata un cuvant, focusat sa absoarba tot ce se intampla in jurul lui si cu rotitele invartindu-se la maxim in background.

Am mers doar o statie dar toata experienta i-a placut mult si a inceput sa tururie ca vrea "tou" (metrou, zis si "o-tu-tu", ca doar e un fel de tren, nu?) de nu mai puteam sa-l opresc, asa ca am mai mers o tura, de data aceasta cu o statie in plus, ca sa avem de unde sa ne mai intoarcem o statie, bonus. A stat singur pe scaun, agatat insa cu disperare cu o manuta de mana mea (legatura vitala: ma strangea bine, sa fie sigur ca nu pierde contactul) si cu mutrita aceea a lui, de omulet concentrat la maxim. Si de fiecare data dupa coborare am facut cu mama politicos metroului si i-am spus "pa-pa" :-).

Dovada ca intreaga excursie l-a marcat mai mult decat credeam a venit in miez de noapte, cand s-a trezit brusc dintr-un somn agitat ca sa imi spuna ca "mami, o-tu-tu pa-pa" si sa isi fluture manuta de la revedere...

8 comments:

Simona said...

Ce dragutz :-)))) Imi si imaginez faza :-))) Si noi cand iesim dintr-un mijloc de locomotie si nu numai (se aplica si la lift de exemplu), Robbie face cu mana si spune "thank you train for taking us!" :-))))

Zu said...

:-)) asa imi place cat de in serios iau lucrurile astea... Si al meu, saluta politicos tot ce gaseste, fie ca e vorba de un catel, un zmeu pe cer sau metroul :D.

Andreea said...

La noi metorul a fost salvator iarna trecuta...Matei nu suporta zapada si singura modalitate in care il puteam scoate din caa era promisiunea ca mergem cu metroul. Atata faceam, plecam in meitai cu metroul:)

g.cojocaru said...

imi si inchipui omuletul comncentrat la maxim... :) E dulce tare imaginea, iar politetea sper sa il tina cat mai mult! :)

Iulia said...

Foarte tare :)) Si eu am mers cu copilul cu metrou, autobuz, tramvai, dar n-a avut reactii din astea super entuziaste. I-a placut ca vorbea toata lumea cu ea si-i zambea, dar masina in sine nu i-a zis nimic.

Zu said...

@Andreea: :-)) nu ma gandisem la asta... buna idee

@Gabi: Mie imi pare rau ca nu l-am filmat, nu mi-am imaginat asa reactie si nu am fost pe faza.

@Iulia: Da, asa a fost tramvailul la noi - nimic special, de aceea nu ma asteptam la mai mult de la metrou, insa asta a fost clar un hit.

Radda said...

Ce draguuut! Merg (sau mai bine zis mergeam) destul de mult cu metroul si mereu vad prichindei cu fetisoare haioase si tare pasionati de calatotia cu metroul; unii imita "vocea" ce anunta inchiderea usilor, altii isi intreaba parintii ce statie urmeaza ca sa anunte ei primii, altii sunt fascinati de butonul de deschidere al usilor, iar unii pur si simplu stau cumintei pe scaunel super incantati de ce li se intampla. Mi-l imaginez si pe pitic cu fatzuca lui haioasa :)) Tare dulce trebuie sa fi fost!

Onixa said...

Si noi salutam mereu metroul si tramvaiul si trenul daca suntem in zona :)).Nu scapa nici un tramvai nesalutat.Dar e asa de dulce.A ramas o data surprins ca la tramvati era o doamna vatman care i-a raspuns la gest si i-a facut cu mana.A fost surprins a inceput sa rada si a facut cu mana si mai cu foc :)).

There was an error in this gadget