23 April 2015

Capcanele

Capcanele mele sunt doua, fiecare din alt registru, avand ca punct comun faptul ca, hmmm, aaa, ma tin captive :D. Prima e mostenire de la copil, in mod uimitor, caci eu ma feresc sa ma apuc de jocuri pe computer, ba chiar si seriale pentru ca tare imi e ca nu o sa mai scot capul din casa, plantele se vor usca si familia va ramane nehranita. Doar ca m-a rugat sa-l ajut si cum mie imi plac provocarile si dilemele logice m-am trezit ca descalcesc itele unui joc de care zau daca imi vine sa cred ca am ajuns sa ma ocup: My little pony, de la Gameloft.

Da, e cu ponei. Multi si roz si veseli si cu casute si ateliere si... ma doare capul. Mi-e mila de bietul copil deoarece am realizat ca e un joc gandit doar pentru profit: taskurile sunt din ce in ce mai dificile si cer tot mai multe resurse in mod deliberat in asa fel incat sa ajungi sa iti cumperi "geme" sau "bani" cu bani reali. Altfel poti sa imbatranesti jucandu-l. Evident ca mi-a luat ceva timp sa ma prind si da, evident ca m-am chinuit sa-i rezolv treburile prin regat, asa ca timp de o saptamana m-am trezit avand grija de o turma de ponei. Cu care trebuie sa te si joci din cand in cand. Acum mai intru doar o data sau de doua ori pe zi, sa colectez banii si astept sa-mi treaca "boala", ca de fire sunt cam dependenta de jocuri si uite ca m-am contaminat.

A doua chestiune care ma tine captiva e... aaaa, ummm, hmmmm... propria mea masina. Din care, din cand in cand, cand i se nazare ei, eu nu mai pot iesi. Pentru ca nu se deschide usa de la sofer. Prima data am zis ca mi se pare si am repetat smecheria cu trasul de clapeta de deschidere, din ce in ce mai hotarat, dar nimic. I-am dat si un umar, cu incredere - si nimic. Am inchis-deschis din telecomanda, am pornit motorul sa se activeze la loc inchiderea... pur si simplu nu intelegeam ce mi se intampla si nu-mi venea sa cred ca usa aia chiar a decis sa nu se mai deschida, never ever. Asa ca am stat nitel ca popandaul in masina parcata si m-am agitat asa. Solutia era simpla si ofera potentialilor spectatori o imagine de banc prost: din cand in cand puteti vedea o domnita ce parcheaza frumos masina, ezita cateva secunda tragand de usa (uneori merge, alteori nu) si apoi coboara gratios geamul si isi deschide portiera din exterior. Dupa care se extrage din masina cu toata deminitate de care poate da dovada. Pam-pam. Love my car.

No comments: