15 April 2014

Ala' mic din forul meu interior

Acum mii de ani Bu a rostit cuvantul care ma definea cel mai bine "apriga", zise el. Anii au trecut, taisul sabiei s-a mai tocit si lucrurile care pana acum ma starneau sa sar isterizata, bolborosind nervoasa lucruri de genul "sacrilege, off with their heads!" si ma faceau sa ma perpelesc de suparare si agitatie, acum sunt intampinate cu mult mai mult calm.

Calm exterior. Autocontrol. Intelepciune? Ha! :D

Pentru ca in interior, ah, in interiorul meu salasuieste o creatura mica care face tot ce nu mai fac eu. Se inroseste, scoate valatuci de fum si clocoteste la furie, bref, e mic si isteric si tipa des. Uneori se si tavaleste pe jos de ras - nu se mai poate controla, ce aude e mult prea monumental. De cele mai multe ori insa e socat si isi exprima vehement uimirea, improscand cuvinte agitat si gesticuland de zor: "Ceee? Wait, whaaat? Wtf??? Omul asta vorbeste serios? Pe buneeee?".

Nu eu, insa. Eu sunt calma. Citesc pe net despre  oua-menstruatie-gaini (don't ask), tablouri pretuite la sume ireale, sfaturi despre cum imi cresc eu copiii si la ce fac reclama... ascult linistita cele mai abracadabrante planuri financiare ever, combinatii imposibile care imi fac mintea sa imi stea in loc... si zambesc linistita. Aham... mda... after all, fiecare are dreptul la o opinie, nu? Trag cu coada ochiului in forul meu interior: e mic si isteric, ii ies ochii din orbite ca personajelor din desenele animate, alea cu vinisoare rosii... socul l-a lovit din plin... ce mai, e in plina criza de apoplexie :-). Bebelusul ala care dansa al lui Ally McBeal e mic copil, eu am aici un show intreg, numai al meu, pentru ca am invatat sa-mi ascund politicos sentimentele si sa ma port civilizat, ha! :D...

No comments:

There was an error in this gadget