27 March 2014

Timiditate

Sunt timida. Am invatat sa-mi ascund cat mai mult calcaiul acesta al lui Ahile si sa ma controlez, insa realitatea este ca atunci cand intalnesc o situatie stresanta ma emotionez usor, ma inrosesc si parca imi pierd ideile. Inainte era si mai rau, in generala ma jenam sa vorbesc in public, da, eu, comandanta de clasa care urla o singura data de se facea liniste in clasa (micul tiran, stiu, dar zau daca ma puteam face auzita altfel :D), insa acolo eram in elementul meu - erau colegii si majoritatea chiar prietenii mei (mda, in ciuda urletelor eram chiar populara). Imi aduc aminte insa de o poezie pe care trebuia sa o recit in fata noilor colegi, intr-o noua scoala... M-am blocat la a doua strofa. Mi se stersese totul din minte, oroare, cat de prost ma simteam, stiam poezia dar refuza sa iasa la lumina iar eu eram din ce in ce mai intimidata de situatie. Norocul meu cu profesoara de romana, doamna Neagu, jos palaria... s-a uitat la mine si a stiut ce se intampla. Mi-a spus ca timiditatea poate sa fie o piedica de multe ori si m-a lasat in pace, fara sa ma certe ca nu am invatat poezia. Intelesese.

In timp am invatat sa ma controlez. Nu am sa fiu niciodata cea mai lipsita de stres si spontana fiinta din lume, asta e clar, insa am capatat porecle gen "apriga" si anii mi-au adus mai multe siguranta de sine si intelepciune (sa-i zicem :D) asa ca ma inrosesc mai greu si ma pierd tot mai rar. Dintre cei din jurul meu putini stiu cat de tare pot sa ma emotionez uneori. Bu stie. A fost acolo la licenta, cand trebuia sa ne prezentam lucrarea... eram moarta de emotie si l-am rugat sa nu stea in sala, ca ma voi emotiona si mai tare. N-a stat: viitorul meu sot, prietenul si colegul meu de facultate a a lipsit cand mi-am prezentat eu licenta. Si m-a enervat bine inainte pentru ca stia ca daca ma enervez nu imi mai pasa de ce gandesc ceilalti... daca sunt suficient de nervoasa zic tot ce am de zis, fara jena - de aceea sunt eu asa de buna la certurile cu politisti si altele si isi rade el in barba cand ma duc eu la inaintare :-))).

Recent am avut o intalnire importanta si nu stiu de ce (poate pentru ca nu dormisem bine cateva nopti, eram obosita, tracasata si usor pierduta) simteam cum ma cuprind emotiile rau-rau. La telefon Bu mi-a spus ca nu trebuie sa ma emotionez, trebuie sa ma enervez :-)). N-a mers. Nu era langa mine...

No comments:

There was an error in this gadget