30 January 2014

Bu si demoazela din turn

A fost o data ca niciodata o zi in care Bu a plecat de acasa. E foarte posibil sa fi fost chiar ziua in care a luat copilul val-vartej si s-au dus impreuna sa spele masina, urmand ca la intoarcere eu sa observ cu mare mirare ca piticot se frasuise prin tot orasul in pantaloni de pijama, dar bon, asta e alta poveste. Povestea noastra continua cu o comanda de pizza, sosita prompt la adresa noastra, moment in care am inceput sa caut frenetic cheile, pentru a deschide usa. Dupa vreo 5 minute de cautari si un telefon scurt am realizat inimaginabilul: Bu ma incuiase in casa!!! Plecase si cu cheile mele!

Dialogul cu "domnul de la pizza" aflat de celalata parte a usii a fost savuros. Sotul meu m-a incuiat in casa! Din greseala... hmmm... stiti.... hehe... :D. Dar nu plecati, asteptati numai nitel, luati un loc pe scari, eu o sa stau frumos de celalalta parte a usii, uite putem face si putina conversatie si el acusica vine!

4 comments:

Andrea said...

Si a stat?

Anonymous said...

se poate si din alte motive; gen "vezi ca vin acasa la ora x, comanda si tu niste pizza","pai, nu mai am bani scosi", "comanda atunci, chiar inainte sa vin si pana vine ala, vin si eu si platesc". si comanda cumnata-mea pizza si vine comanda mai repede decat se anuntase si fratelo cu banii n-ajunsese "stiti, n-am banii, trebuia sa vina sotu', puteti sa-l asteptati?" a asteptat omu', era ultima comanda, cam prin creierii noptii. nici n-a vrut sa intre in casa-printesa nu era incuiata in turn- ca asa era politica firmei ca au fost clienti care s-au plans ca le-au disparut diverse.
ady

Zu said...

@Andreea: a stat :D

Zu said...

@Ady: :-)) ahaha, asta n-am incercat... sa nu-i dam idei insa.

There was an error in this gadget