11 January 2012

De ce sa il faci pe al doilea

(cred ca se aplica si la al treilea, al patrulea, samd, dar nu ma bag, ca nu fusei acolo :D)

Cu primul copil e simplu: cei doi s-au vazut, s-au placut, s-au luat (cu acte sau fara) si au decis ca vor un coil, un mostenitor, sa intregeasca famiglia si sa paseze genele mai departe... in fine. Decizie mare si aici, dar alta discutie, de tipul: viata cu sau fara copii. In fine, dupa episodul acesta apar rudele: aaa, si cand il faceti pe al doilea? Eee, e clar ca va pricepeti, faceti copii frumosi, musai sa mai faceti unul. Da' nu vreti si o fetita/ un baietel (replica variaza in functie de sexul primului copil)?. Folclorul (= intelepciunea poporului) ofera variate motive pentru acest al doilea copil iar eu am auzit idei de genul: sa nu fie primul singur, cresc altfel in doi, invata sa imparta si sa fie mai generosi; sa ai ajutor la batranete, sa aiba maica cine sa-ti aduca apa; sa nu iti pui toate ouale intr-un singur cos (pe asta eu am luat-o ca pe un soi de backup, daca nu iese bine treaba cu primul...si zau ca e cel mai aiurea argument posibil); pentru ca vedem lumea in doi, ca doar si noi am avut frate sau sora; pentru ca asa primul nu mai ramane singur pe lume cand nu or sa mai fie parintii; pentru ca mai vreau un copil de sexul opus... De partea cealalta temerile de parinte opresc de multe ori ideea, ca doar o sa fie mult mai greu, primul o sa fie gelos, cum o sa il afecteze, cum ii modifica personalitatea, ce tare ii provoaca aparitia inca unui copil in familie, oare o sa il accepte, oare putem sa ducem doi (emotional, financiar, logistic) etc.

Nu sunt experta, insa dincolo de analiza fireasca a contextului, care zic eu ca musai ca a existat si la primul copil asa cum exista si la al doilea si la al treilea si la al catelea o fi, cu intrebari de genul: relatia noastra e destul de stabila, exista probleme de sanatate, cum stam financiar... dupa mine al doilea copil nu e mai prejos cu nimic decat primul si asa cum raspunsul in cazul primului copil e simplu: "ne-am dorit un copil", asa ar trebui sa fie si in cazul celui de-al doilea: "pentru ca il dorim". Fara a ignora complet cele insirate in paragraful de mai sus (unele sunt absurde rau, insa cateva au ceva noima), totusi al doilea copil nu ar trebui sa vina pe lume ca o proptea pentru primul, sau ca o anexa a acestuia, trebuie sa vina pe lume pentru ca este dorit, ca orice copil de pe planeta asta. Si atat.

Restul... sunt discutii pe langa, punctul de plecare zic eu insa ca ar trebui sa fie mereu "ne mai dorim sau nu unul?" Si daca raspunsul e unul pozitiv, bon, se poate decide daca se poate, e momentul, cum sa facem... etc., insa in cele mai multe cazuri acestea nu reprezinta chestiuni insurmontabile, decizia nu e acolo, decizia e in "il vrei sau nu".

12 comments:

Gabriela said...

Argumentele enumerate sunt din categoria "da-mi si mie din ce mananci tu acolo bun", pe strada de cate un necunoscut catre copil...clar dupa ce incepi sa simti ca mai vrei unul, incepi sa te gandesti daca ai unde sa-l culci si cum il afecteaza pe primul...si atatea altele.
Ce mi se pare interesant e cum te conditioneaza lumea in care traiesti sa poti face pasul de la doi la trei. La noi sunt rare cazurile de familii cu trei copii acum sau asa vad eu imprejur. Daca de la unul la doi mai faci pasul, e ok sa nu fie un singur copil in familie, de fapt mai tarziu afli ca e minunat ;), de la doi la trei incepi sa te intrebi daca vei face fata...il vrei, ti-e dor de un bebe mic al tau, copiii sunt deja destul de mari, par sa inteleaga multe, ai vrea o familie mare, copiii sunt minunati...dar oare mai poti sa acorzi atentie tuturor cand sunt peste doi? Nu ai exemple concrete de familii cu trei copii care se descurca, nu vezi asa ceva in parc prea des. Multe intrebari...si toate apar abia dupa ce te-ai gandit ca-l vrei pe bebelus :)

Radda said...

Tare frumos zici!!!!Foarte bine punctat- "Pentru ca il dorim!!".....si asta spune tot :)

Xelomon said...

O parte din argmentele acelea mi le-am adus si eu :) desi oricum doream inca un copil (de fapt, un frate/sora ptr fetita noastra).
Majoritatea rudelor, in schimb, au inceput sa ne spuna cat de greu e cu 1, d-apai cu 2, ca primul o sa fie marginalizat si gelos, ca azi nu e vreme de facut 2 copiii etc.
Cu varianta: sau faceti 2, mai incolo! Mai incolo cand? Cand primul clar nu va vrea frati? Cand parintii vor avea 40 de ani?

Laura said...

Chestia aceea cu ouale in acelasi cos e hororrrr.....Si da, sunt de acord cu tine, n-am avut nici noi alt motiv pentru conceperea lui Petrica decat acela ca ne doream. Si nu regretam deloc. Iar pe termen lung cred ca nici lui Andrei nu ii va dispplacea fratele cel mic. Deja au inceput sa se joace impreuna. Sunt o minunatie!!!! Noi ne doream trei copiii inca inainte sa-l avem pe Andrei si am mers inainte fara ezitare. Dar acum chiar nu stim daca vamai fi al treilea caci vrem sa-i vedem intai pe primii doi pe piciorusele lor. Cat mai solide. Si faptul ca vor fi cat de cat autonomi, asta nu inseamna ca nu vor fi gelosi. Hoho. Am lasat al treilea copil in grija destinului, de va fi sa fie, va fi dar nu mai devreme de doi ani. Pentru ca ne dorim.

Licurici said...

Da, frumos!
Si pentru ca trebuie sa existe si un "dar...", dupa ce ti-l doresti incep sa apara si celelalte. Ti-l doresti, dar te gandesti cum va fi acceptat, cum se va intelege cu cel mare, unde-l culci etc. De cana cu apa sper insa sa se ocupe cei de la azil si sa-si traiasca ei viata fericiti.

Zu said...

@Gabriela: Ma gandesc ca sunt rare cazurile de familii cu trei copii si pentru ca deja presupune un salt major - nu e imposibil insa trei copii nu incap normal intr-un apartament de bloc si incep discutiile privitor la un alt nivel de trai, unul pe care media populatiei din aceasta tara nu il are. Poate tine si de asta, de consrangerile pe care ofera stilul nostru de viata, de istoria noastra... nu stiu. Recunosc, eu cand eram in liceu vroiam patru :D, apoi m-am prins ca totusi e cam mult, daca aveam o vila si o anumita putere financiara poate ca, cine stie ... insa oricum ideea cam pica si pe motiv de cezariana si deja sarcina cu risc la acest al doilea copil.

Zu said...

@Radda: :D multumesc, am un fix legat de ideea ca un copil trebuie sa fie dorit si iubit.

Zu said...

@Xelomon: hehe, ce interesant, uite ca mie mai mult mi-au insirat partea cu "de ce sa-l faci", nu prea s-au chinuit sa ma descurajeze :D. Oricum eu eram cam chitita sa am doi copii cam de cand ma stiu. M-a cam speriat riscul de sanatate (prima data am facut preeclampsie, risc sa fac si acum la fel) dar am decis cu doctorul sa incercam. Legat de gelozie... conteaza si experienta proprie: am un frate si ne intelegem foarte bine, mereu ne-am inteles bine, minus inerentele haraieli frate-sora si fugareli prin casa :D, asa ca am dovada ca se poate, sper sa-mi iasa si mie. Iar vreme de crescut copilul... da, asta mi-a fost spusa, doar ca nu numai cu bani se creste un copil, sigur nu am sa le pot oferi luna de pe cer, nici daca era unul singur nu ii puteam da tot ce poftesc, important e ca am doua maini si pot sa muncesc, o sa ii iubesc... o sa fie bine, zic eu :D.

Zu said...

@Laura: nuu??? e crunta, ca si cum te astepti sa se intample ceva rau... brrr. Jos palaria daca ajungi si la al treilea, de cand am inceput sa constientizez cum vine asta cu copiii m-am vizualizat mereu cu doi, cu trei nu stiu daca ma vad, insa nu zic hop pana nu sar gardul - sa vad ce zic dupa un an, doi :D. Nu orea cred ca o sa ma mai tina fizicul, insa, poate de aceea nici nu mi-am mai pus problema de al treilea, ma stiu cu niste probleme deja.

Zu said...

@Licurici: Multumesc, chiar cred foarte ferm ca decizia de a face un copil nu e doar una de impuls, de feeling, nu iti bati joc de un suflet aducandu-l pe lume dintr-un moft, dar cred si ca primul/ principalul motiv pentru care il faci trebuie sa fie ca ti-l doresti, ca il iubesti, calculele absolut necesare ar trebui sa vina dupa aceea. Ideea cu cana cu apa nu e chiar absurda, inteleg de unde vine, pentru ca am vazut in familia mea cazurl unei rude ramasa singura pe lume - esti la voia sortii si e tare greu - insa zau daca mi se pare ca e un motiv pentru a face unul, doi, trei, x copii, gasesc ca e o idee tare egoista.

Luminita said...

subscriu, f frumos spus! sarcina usoara!

Zu said...

@Luminita: multumesc, ma temeam ca s-a inteles doar ca eu sustin nasterea celui de-al doilea copil cu orice pret, cand eu cred doar ca al doilea, la fel ca oricare copil, nu ar trebui facut din alte motive decat iubire/ dorinta/ pentru el pur si simplu - comentarii ca al tau ma fac sa ma simt bine :D.

There was an error in this gadget