31 October 2011

Mami stie

Pentru ca eu cred in transmiterea de informatii si periodic imi mai scrie cate cineva sa ma intrebe diverse (raspund cu drag, cat ma pricep) si pentru ca netul asta mi-a scos in cale oameni faini cu care am si lansat proiecte, dar in special multe mame una si una pe umarul carora pot sa ma vaicaresc in liniste ca ele stiu/ been there/ done that si se manifesta la fel de uman ca si mine, pe care pot sa le intreb orice minune a universului mi s-a mai nazarit, care se indigneaza alaturi de mine si purced la atac sau care se napustesc la fel de jumulite, flamande si pofticioase asupra cine stie ce mancare ori pur si simplu se bucura de o conversatie cat se poate de directa, fara fandari si volute obositoare... ei bine, pentru toate acestea si mult mai multe am sa public din cand in cand si aici, pe "Mami stie". Pentru ca eu cred in retelele de mame :D.

Voi?

25 October 2011

Jurnal de omulet - 2 ani si 8 luni

Stiu ca e aproape final de luna insa cel mic a fost in vacanta la bunici, asa ca nu am avut prea multe de scris despre evolutia lui. Insa weekend-ul acesta am fost sa il luam si pot sa spun ca m-am topit :D. E mai inalt cumva, cu un vocabular imbogatit, pur si simplu adorabil... si totusi tot copilul meu cu figura aia vesela care imi zambeste creata si luminoasa, primul lucru pe care il vad dimineata in fata ochilor.

Interesant este ca, la fel ca anul trecut, dupa o sedere prelungita la bunici reactia la aparitia noastra nu este una gen cliseu de film: cu el fugind cu bratele deschise si strigand "maami!!!". Nu copilul nostru dovedeste a n-a oara ca el face lucrurile in ritmul lui, asa ca atunci cand am aparut in raza lui vizuala ne-a tratat de parca fusesem doar pana la magazinul din colt, o fuga de 5 minute. Doar lumina din ochi si insistenta cu care a inceput sa ne aduca jucarii dovedeau ca "e ceva acolo". Evident ca pana la sfarsitul zilei omuletul deja se tinea doar dupa noi, devenisem interlocutorii lui favoriti, se cuibarea in bratele mele si ma mangaia din cand in cand dupa care pleca mai departe la ale lui, se agata de piciorul lui Bu iar cand a vazut ca facem bagajele a tropait pana cand l-am scos afara de unde nu se mai dadea dus de langa masina "sa nu cumva sa piarda trenul" si sa nu il luam cu noi :D. Cunoscandu-l, era clar extrem de fericit iar bucuria cu care statea in masina si entuziasmul cu care si-a redescoperit casa... wow, plus ca turuia incantat, de mama focului.

Cel mai induiosator, pur si simplu de topit inima si facut piftie suflet de mama :D a fost prima noapte, cand am dormit toti trei impreuna la munte si pur si simplu ma cauta in intuneric, manuta mica si calda ce ma batea usor pe brat, parca sa se asigure ca eram acolo... ma prindea de mana si ma tinea asa sau pur si simplu imi gasea obrazul si incepea sa ma mangaie...

24 October 2011

DJ Zu

De azi sunt la butoane, mixez cu talent si ma manifest in intreaga mea genialitate pe pagina de facebook a BodyBebe. Daca nu ii stiati, ei bine BodyBebe - Natural Born Charmers au niste body-uri delicioase, in culori departe de banalul roz pentru fetite si albastru pentru baietei, ha, your baby is way cooler than that (preferata mea e colectia Rebel Tatoo, yeah, rock lives forever :D)!

Si cum sunt "guest star" :D, va invit sa dati like, nu de alta dar puteti vedea live cum ma dau in stamba, asta da imagine :-)). Enjoy!

P.S.: Nu v-am zis de promotie: pentru comenzi de peste 150 lei pe site-ul BodyBebe aveti reducere de 10% din totalul cumparaturilor.

21 October 2011

Ou fragil

Cand eram insarcinata Bu avea accese de grija, nelasandu-ma sa fac prea multe si avand muulte idei, de la o lista cu bauturi pe care nu mai aveam voie sa le beau, la infofolirea mea sau tinerea mea departe de "microbi" :D. Eu, genul care se stie sanatoasa in general si, ok, imi place sa ma mai rasfat si sa ma alint, dar de obicei nu prea pic lata cu diverse boli clasice, ca dragul meu sot care ajunge si la spital cu intoxicatii alimentare, ei bine, ma simteam de parca aveam in jurul meu o closca zburatacind agitata.

Iata ca sarcina m-a lasat cu probleme de tensiune care se pare ca au cam iesit la suprafata in ultimul timp, anuntandu-si prezenta cu un pacanit suparator in urechea stanga si afisand cifre crescute pe ecranul aparatului de masurat tensiunea. Concluzia sotului? Am tensiune, e clar ca nu mai am voie sa beau cola sau altele similare asa ca atunci cand ajungem in vizita pe la prieteni si suntem intrebati "ce bem", vocea "constiintei" mele se aude de undeva din spate si in afara corpului meu (???), enuntand solemn ca "Zu nu are voie sa bea cola" (cafea nu beau din fire, asa ca de asta am scapat). Asa de tare ma bantuie constiinta asta, incat evadata singura in lume "cu fetele" (:D Ada si Cookie) m-am apucat sa beau din cola insa vocea din off care imi zdranganea in cap m-a facut sa trag pe dreapta si sa ma rezum la apa, pfff :-).

Mda, closca zburataceste vioaie si eu ma simt ca un "ou fragil"... :D.

20 October 2011

Sicilia, pe scurt

Am dat o fuga, fuguta pana pe alte coclauri, sa ne clatim si noi ochii si sa ne reincarcam bateriile. Ei bine, Sicilia e... cumva mai putin decat ce ma asteptam, dar tousi plina de imagini superbe de care m-am bucurat din plin, e si scumpa si cam murdara daca ma intrebati pe mine, naucitoare pentru ca fiecare orasel cat de mic si amarat are in medie trei ditamai catedrale minunat construite si impodobite, iar ideea de a sta pe plaja, la soare si de a vedea Etna cea inzapezita la cativa km mai incolo este inca relativ mind blowing. Ce mai era? Eu am suspinat distrusa in fata unor farfurii de ceramica taaare frumoase (febletea mea, am colectie) pana cand sotul mi-a susurat amabil la ureche ca "avem card si poimaine e ziua ta", el a probat veste si camasi si poate ca mai proba si in ziua de azi, la cat de mult i-au placut, pizza are un blat grozav, fructele de mare sunt la ele acasa, iar noi am incalecat pe un scuter si v-am spus povestea asa... (serios, am inchiriat un scuter pe care am vajait de zor pe faleza, aaaa, mi-a fost frica sa nu cadem dar aaaa, ce fain a fost :D).


























19 October 2011

Bu la McDo'

Ca sotul meu este special si ca eu l-am cautat mult pana cand am gasit pe cineva cu care sa fiu sigura ca "asta este, garantat nu ne plictisim", se stie deja. Partea buna e ca nu, nu ne plictisim, nu ne plictisim, dar mai este si inovativ, venind de fiecare data cu alt truc ce ma surprinde complet.

Ultima data m-a sunat vineri seara ca e la McDonald's, ce sa ia pentru acasa etc etc. Oooo, good, am zis eu, deja montata de postul Anei care imi facuse o pofta teribila de fish mac, pfff, ma apuca foame numai cand ma gandeam, dar Bu urma sa vina in maximun sfert de ora acasa, asa ca m-am pus pe asteptat fericita.

Si am asteptat... am asteptat... am asteptat... bai, ce naiba face? Eu visam deja pofticios fish mac in diverse culori, ca nu prea mancam noi des mcdo si tare mi se mai facuse dor si sotul meu, disparut in actiune.

Moment in care ma suna. Ma suna? Ce poate sa fie? vrea sa-i deschid usa/ sa-l ajut? Hai ca n-a luat decat doua meniuri... ma gandesc eu in timp ce raspund la telefon ca sa il aud pe Bu intrebandu-ma inocent: "Ce faci, ma astepti? Ti-e foame?". Doh!...

Si apoi urmeaza povestirea socata si socanta a sotului meu oprit la McDrive unde a facut comanda, a platit si a plecat mai apoi ca o floare fara sa ia mancarea, pentru ca se apucase sa vorbeasca la telefon si a uitat complet, pur si simplu a iesit si a plecat spre casa.

Se recapitulam: a platit mancarea si apoi a trecut vajaind prin fata ghiseului unde urmau sa-l serveasca, fara sa se opreasca sa ia mancarea. Imi si imaginez fetele socate ale bietilor angajati cand l-au vazut ca pleaca...

Cum s-a prins ca nu, nu e miros de mcdo in masina pentru ca nu, nu luase mancarea? A pus o frana brusca si s-a intins din reflex sa prinda cola, sa nu se verse, doar ca nu avea ce sa apuce asa ca s-a trezit socat cu un bon de mc dar fara mancare.

Vazuse si el filmuletul cu "smecheria" prin care poti lua mancare de la mc fara sa platesti si bineinteles ca fix asta ii trecea prin cap cand s-a intors in tromba cu bonul intre dinti, doar ca bietii oameni erau inca bulversati de intamplare si i-au dat mancarea comentand nedumeriti "noi am pregatit, dar... ati plecat, de ce ati plecat?".

"Deh, e vineri, a fost o saptamana lunga si vorbeam la telefon", a venit raspunsul intelept al lui Bu...

18 October 2011

14 October 2011

11 October 2011

My song for today



Aerosmith - Janie's Got a Gun. Preferata mea de la Arosmith, mi se pare cu mult peste celelalte melodii ale lor. Usor obsesiva, are atmosfera din plin :D.

06 October 2011

Bu viseaza

-Te-am visat noaptea trecuta, rosti sotul meu din senin.
- Aaa, da??? Si ce faceam? ma entuziasmez eu zgubilitic...
- Nu stiu, ca am obosit: o noapte visez piticul, o noapte pe tine si tot asa... zise Bu pe un ton daramat, de parca avea un program foarte solicitant in fiecare noapte :D

05 October 2011

Ce as fi vrut sa stiu despre alaptare

Provocarea lunii septembrie la Rox a rezonat si la mine. Stiu ca e octombrie, insa am ezitat mult daca sa scriu, pentru ca sunt atatea mame mult mai "in tema" decat mine si cu singuranta nu e cazul sa fi participat la concurs, doar ca subiectul mi se pare atat de potrivit incat am zis sa-mi spun si eu parerea. My two cents despre ce as fi vrut sa stiu despre alaptare, sau perspectiva mea asupra subiectului, cu precizarea ca raspunsuri nu am sa dau, consider ca sunt multe mame de mii de ori mai capabile decat mine sa detalieze subiectul alaptarii si sa ofere sfaturi.

Ce mi-ar fi fost mie util sa stiu sunt raspunsuri la intrebari despre CUM sa alaptezi, versus DE CE sa alaptezi. Stiam "de ce", fusesem chiar la un seminar al Anei Culcer si m-am intors si mai ferm convinsa de beneficiile alaptarii si chitita sa ma lupt cu toata maternitatea daca e nevoie. Nu intru in detaliile "de ce-ului", sunt convinsa ca majoritatea persoanelor le stiu. Realitatea mea este ca nu a fost nevoie sa ma bat cu maternitatea, suprinzator fata de lucrurile la care ma asteptam chiar m-au incurajat sa alaptez, dar mi-au lipsit acut niste informatii competente, clare, detaliate si aici m-am lovit din plin de "cum sa alaptez", intrebarea la care mi-ar fi placut sa am din start niste raspunsuri. Pentru ca de la intentie si dorinta de a face pana la a pune in practica sunt multe hopuri in ceea ce priveste alaptarea si e pacat sa se ajunga la renuntai sau esecuri doar din cauza lipsei de informatie.

Asa ca, ce as fi vrut sa stiu, cu plusuri si minusuri, actiune si reactiune, explicat stil "alaptarea for dummies" :D:
- cum se tine corect copilul la san, care sunt pozitiile utile, cum sa apuce sanul, ce greseli poti face, tips&tricks etc
- cum faci sa ai lapte si mai apoi cum faci sa te asiguri ca ai in continuare
- ce faci cand iei medicamente, ce mananci si ce bei in timpul in care alaptezi
- care sunt problemele des intalnite in alaptare (febra laptelui, canale infundate, mastita, stres, plecari de acasa etc), explicate cu pro si contra si posibile solutii si acestea cu plusurile si minusurile lor
- alte lucruri utile, gen faptul ca laptele se poate congela si cum (aici am sa spun ca da, mi-ar fi placut sa stiu asta cand am avut febra laptelui si am aruncat o groaza, vai mie!)
- ce tip de produse exista in acest domeniu, care sunt mai bune etc (de la tampoane de sani pana la pompe si tricouri speciale de alaptare, sa zicem), ce se recomanda
- unde gasesti informatii suplimentare, surse sigure, verificate si eventual sprijin, oameni pe care sa te poti baza

Poate ca toate acestea sunt lucruri usor de aflat cu un simplu search pe net, insa eu am nascut cu o luna inainte si uite ca asa, prin contextul acesta, ultima luna de sarcina, cea in care in care imi propusesem constiincioasa sa ma documentez despre "ce va fi dupa nastere" si sa imi adun informatiile necesare s-a spulberat, nasterea mea naturala a devenit cezariana de urgenta si totul s-a trasformat intr-un tavalug. Situatia aceasta m-a facut sa inteleg si sa vad cat de mult lipseste o informatie clara, bine structurata, furnizata fix in maternitate, cand ai nascut. Primele greseli acolo se fac si iti pot determina parcursul ulterior in alaptare, iar cand abia ai nascut, esti buimaca, nu te pricepi si asistentele, oricat de binevoitoare (nu le luam in calcul pe cele acre), nu au timp sa tina seminarii, sa detalieze situatii, cazuri si posibilitati ci doar arunca franturi de informatii din mers... asa ca ajungi sa te izbesti din plin de toate intrebarile de mai sus. Da, le gasesti raspunsuri pe parcurs, the hard way - dand cu capul de pragul se sus - insa imi era util sa stiu o mare parte din aceste lucruri inca din maternitate/ primele zile asa ca nu inteleg cum de primim cutiute cu mostre de scutece si carticele despre cum sa ii faci baie si masaj si nimic despre CUM sa alaptezi. Nu doar despre "de ce" ci despre "cum", o prezentare nu atat emotionala cat mai degraba concreta, cu explicatii, desene si detalierea corecta, obiectiva a situatiei.

Genul acesta de informatii as fi vrut sa le am la indemana/ stiu despre alaptare, asta e ce mi-a lipsit mie, acut.

02 October 2011

Mame... rele, bune, perfecte

Am senzatia ca undeva, candva, am deschis cutia Pandorei. Nu regret ce am scris atunci, ba chiar m-am bucurat ca subiectul a fost dezvoltat de mai multe persoane, pe alte bloguri, oferind perspective diferite si extrem de interesante pentru mine - si e firesc ca fiecare sa adauge un pic din cheia proprie lecturarii, ma asteptam la asta.

E firesc sa se si incinga putin spiritele, sa se afirme opinii, e corect, insa credeam ca ramanem la un anumit nivel, chiar sa ajunga la razboaie pe bloguri, in diverse postari sau comentarii, sa se raneasca oamenii si sa se formeze "tabere", imi pare rau, e stupid si de mii de ori gresit. Scriu de ceva timp, ma bucur de cititori pe sufletul meu si de dialoguri civilizate si cunosc deja cateva dintre persoanele din blogosfera, din cele care s-ar putea situa acum pe pozitii opuse... sunt oameni pe care eu nu ii pot separa in tabere, imparti, organiza, considera si eventual trata diferit.

Sincer, e altfel cand cunosti omul, cand poti pune lucrurile in context, cand descoperi ca sunt persoane bune, cu suflet mare, capabile de gesturi frumoase si dornice sa fie mame cat mai bune pentru copiii lor, cand vezi ca sunt oameni frumosi si interesanti, deloc rai sau incrancenati si cu care se poate discuta, se pot gasi elementele comune, se poate invata sau se poate conveni amiabil ca exista cai si cai, momente si momente, pareri si pareri, puncte comune sau nu.

Si e pacat, tare pacat si imi pare rau si cumva ma doare sufletul pentru ce se intampla.