09 February 2011

Jurnal de piticot devenit omulet - 2 ani

Povestea inceputului aventurii noastre e aici, se mai cuvine doar sa adugam ca Bro' vorbise cu Zu cu ceva timp inainte de a naste care e data probabila si la auzul acelui 1 martie a intrebat daca e ok sa plece la schi la inceputul lui februarie, el vrand totusi sa fie in Bucuresti cand urma sa-i nasca sora. Evident ca Zu a lansat foarte convinsa un daaa, du-te linistit, nu-i problema, nu nasc si ca, mda, fix a doua zi dupa ce a plecat Bro' din tara, s-a nascut piticot :D, motiv pentru care Bro' suna din varful muntilor Austriei sa vada ce ii face nepotul pe care sorella lui asteptase sa iasa el din tara ca sa fuga sa-l nasca :P.


Eh, piticul a implinit duminica doi ani si nu putem spune decat ca il iubim enorm si ne lumineaza viata. Doi ani au trecut ca prin vis si totusi uite ca mi-e greu (deja) sa-mi aduc aminte cum era atunci cand avea 2300 g si abia aveam curaj sa-l tin in brate, o papusa mica ce inota in toate hainutele pe care le aveam... Parca e in alta viata ;-). Acum e deja conturat ca un omulet, cu personalitate si atitudine de baietel capos si curios, frumusel si destept (zic eu :D) , fiind mai degraba genul care cerceteaza/ analizeaza, curios, usor timid si serios (prima data cand vede pe cineva nici macar nu zambeste :-)), dar sociabil si vesel in fond.


Vorbeste pe limba lui sau "a noastra" si spune romane intregi. Invata cuvinte noi la gradi si se vede, deja i-au aparut in vocabular unele pe care eu nu le-am folosit asa des (de exemplu, tractor) si, banui eu, chiar si un mirobolant "one, two, three" stalcit incredibil, dar care totusi mie asa mi-a sunat, ca parte a unuia dintre dansurile-cantate pe care le executa de zor prin casa. Pentru ca danseaza nu doar ca un rocker, usor cracanat in atitudinea de "tin o chitara aici si I feel the music, man!" ci si niste coregrafii aparte care sigur nu imi apartin, dintre care se detaseaza net deja celebra "yo-yo-yo... up!" unde la partea cu yo-yo isi roteste manutele morisca in fata iar la up le ridica brusc in aer, razand :D.

Interesant este ca si Buna si Bunu au capatat in sfarsit nume, insa unele complet naucitoare, ei fiind un maaaaa rostit lung si entuziast, cu variantele a-maaaa si ata-maaaa. Nu, nu stim de unde vin numele astea...??? Bro' pare sa fie opa! iar educatoarea, pe care o cheama Dana, a devenit nana.

Zice da, hotarat si incantat si, premiera, zice si nu, un nu categoric cu care e cam greu sa te lupti, ca e capos ca amandoi parintii lui la un loc... Norocul e ca il zice rar si la chestii minore :-).

Recunoaste pantofii sau papucii si ii aduce sa ne incaltam cu ei, ba chiar lui Buna i-a inhatat cizmele cand se descalta si le-a dus singur la locul lor. Deschide dulapul cu caciuli, fulare si manusi si mi le aduce pe toate sa le probez, pana cand facem morman langa mine si eu nadusesc scufundata sub o caciula groasa de iarna si cu un fular infasurat in jurul gatului. Insista sa imi dea si mie sa mananc, sau cel putin sa mancam amandoi acelasi lucru. Ii place sa coloram impreuna si mazgaleste de zor in timp ce eu ma pun la mintea lui si le facem cangurilor labutele rosii si fundal de nori trecatori in spate, sau masinutei rosii o serie de buline portocalii, sa arate mai sic :D. Galopeaza de zor pe masinuta sau motocicleta si a descoperit ca se poate azvarli cu putere in usa de la baie, ca la patinoar, iute-iute cu bolidul rosu.

La baie ii place sa-i pun putin gel de dus in podul palmei, sa isi spele si el manutele, concentrat :D. Adora abtibildurile si dupa ce am decorat tot peretele de caramizi de sticla, am ajuns sa impopotonam masina cea rosie cu stelute albastre, sa ne punem inimioare rosii pe tricou (acolo unde bate inima cea adevarata si calda) sau sa lipim ingerasi pe papuci si masina de spalat vase. Ca tot vorbim de ea: omuletul considera ca e datoria lui de baza sa ii inchida usa de fiecare data cand este pe langa ea sau daca doar trece razant pe culoarul de langa bucatarie - se opreste, se intoarce din drum si o inchide, ce conteaza ca eu o las intredeschisa ca sa se mai aeriseasca...

Merge, alearga, topaie si are un fel de a tropai extrem de caraghios, cand se bucura de ceva sau daca ne jucam "de-a fugaritul" prin casa, alearga repede-repede cu piciorusele ale micute, bataindu-se usor nerabdator si chicotind vesel. Daca te vrea cu el sau doar doreste sa-ti arate ceva, te ia de mana si nu iti mai da drumul. Si uneori te pupa sau pur si simplu ti se cuibareste in brate, de te topesti tot...La plecare zice papa, din proprie initiativa, si o face atat de frumos, fluturand si manuta si tot... de iti vine sa-l mananci, cat e de mic.

Ne trage dupa el, gesticuleaza, lalaie, turuie, cere, refuza... bref, e in continua miscare, argint viu curios, cu par cret si zambet larg pe intreaga fata. Rade cu pofta si se bucura de cele mai nastrusnice si neobisnuite lucruri: de la un gest nou invatat la descoperirea alunitei lui mami sau a butoanelor de la carusel. Uneori are aerul unui hopa-mitica, nimic nu pare sa-l doboare: se repliaza, cerceteaza si apoi porneste din nou la atac... parca vezi rotitele invartindu-se in spatele mutritei aleia radiind de atata incantare. 

Au trecut doi ani in care am invatat eu de la el enorm de multe, mi s-au schimbat prioritatile si am descoperit cat de miraculoasa e viata. Doi ani inseamna putin, stiu, in viata unui om, insa e un hop mare pentru noi, caci aduce multe schimbari, asa ca il percepem ca pe un prag pe care, iata, l-am trecut. Si ajunsa aici nu pot sa spun decat ca am avut un noroc incredibil si ca ma uit la omuletul asta si ma minunez cata viata si putere de lupta zac in el de a ajuns de la bebelusul acela mic cat o papusa si plapand din incubator la baietelul asta fantastic, articulat si perfect construit :-).

Doi ani. E un prag. L-am trecut. Aventura continua.

15 comments:

cookie said...

sa va traiasca, este adorabil! sper sa fim si noi la fel de norocosi:)

Radda said...

La multi, multi, multi ani puiut mic!! Pupici multi pe obrajori si degetele pufoase! Sa va traiasca, sa fie sanatos, fericit si sa va fie mereu prilej de bucurie! Astept cu nerabdare fiecare 'jurnal de piticot' pe care il scrii si la fiecare lectura ma incarc pozitiv si realizez cat de minunata e viata!

Andreea Demirgian said...

Incredibil, au trecut doi ani??
Sa va traiasca, Zu, sa va bucurati in continuare de el! E un copil minunat, acus o sa inceapa cu intrebarile!

Ana said...

la multi ani, piticot:)

alina said...

la multi ani si la cat mai multe amintiri minunate!

salmi said...

La multi ani piticot de Zu si Bu!

mariamirabela said...

Sa va traiasca, Zu si sa va bucurati de el si de toate impreuna cu el! V-am trimis o e-felicitare, ati primit-o, sunteti bine, cum este la serviciu?

g.cojocaru said...

la multi ani! Sa va traiasca sanatos! :)

Mamiţuni said...

La multi ani frumosi si buni, piticot devenit omulet! :)

Oana said...

La multi ani! Sa fie norocos, sanatos, fericit si iubit! Nu imi vine sa cred....deja doi ani!

Laura said...

Zu, I'm inlove with your kid! :)

I-Dana said...

la multi ani :-), sa fiti frumosi si bucurosi :-).

Unknown said...

La Multi ani lui piticu` simpaticut! Pupici dulci!

Zu said...

@cookie: prompta, doamna, prompta, nici nu am apucat bine sa postez si ai si comentat :-)). Multumesc pentru urari, ha, Lorelai o sa fie un mic geniu culinar, precis :-).

@Radda: :-)) multumesc mult, imi si aduc aminte de filmarea aceea de la birou cu cel mic razand de zor in timp ce era gadilat...

@Ada: multumesc, Ada, dap, doi ani si inca ma mai minunez cand imi dau seama ca "sunt mama". Eu :-). Legat de intrebari, pfff, daca ma mosteneste pe mine o sa ne termine...

@Ana: multumesc frumos :-)

@Alina: multumesc, ma tot uit eu la fotografiile tale cu cele trei caprite si ma gandesc ca ai parte de niste momente fantastice, sper sa fie si la mine mereu asa...

@Salmi: multumesc mult, cred ca il ridic la randul de ömulet"de acum incolo :-)

@Mariamirabela: am primit, multumesc - ti-am trimis si mail, cu putina intarziere, tocmai pe motiv de serviciu nebun...

@Gabi: multumim frumos :-)

@Mamituni: multumesc, da, omulet, chiar asa... bucatica de om :D

@Oana: trece extrem de repede timpul, nici nu imi vine sa cred... multumesc frumos :-)

@Poni: wow! ce sa mai zic, m-am inrosit toata... multumesc

@I-dana: multumim mult :-)

@Laura: hehehe, simpatic si smecher... multumesc pentru urari :D

Oana said...

wow, ce copil mare:) la multi ani!!