04 January 2011

Sarbatori cu piticot

A fost primul an in care piticotul chiar intelegea ceva din chestiunea cu sarbatorile, asa ca ne-am pregatit temeinic. Am luat carti cu Mos Craciun si i-am prezentat din timp personajul, povestea si actiunea cu bradul impodobit si cadourile... am creat scenarii de gestionare a sabatorii impreuna cu Bu (sa vina bradul inainte sau cu tot cu cadourile?), constienti fiind ca asa cum o spunem anul aceasta, asa va ramane... si am cautat ornamente de brad din cele mai rezistente la tras/rupt/jumulit, fiind si primul an in care faceam brad cu adevarat (pana acum am avut doar ceva mic si simbolic, ca tot mergeam la ai mei).

Ce a iesit? La Mos Nicolae, desi am executat noi ritualul punerii ghetelor in hol impreuna cu piticul, de dimineata a trecut val vartej pe langa cadouri, in graba lui de a ajunge la noi in camera, asa cum face mereu. Abia apoi, cand i-am aratat si ne-am minunat de ce aparuse la noi in ghete, s-a entuziasmat. Maxim! Fiecare cadou in parte a fost insotit de o mutrita ce radia si niste oooo-uri in cascada, o adevarata placere sa-l urmaresti :-).

A urmat Craciunul, unde bradul a fost tratat cu mult mai multa bunavointa decat ne asteptam, piticul fiind foarte interesat de procesul montarii lui (statea lipit de Bu, probabil gata sa-i vina in ajutor cu un sfat bine plasat :D cat timp acesta se chinuia sa-l puna in suport) dar neavand nicio intentie sa traga de el. L-am impodobit, am pus colinde si am decorat toata casa cu cel mic dupa noi (partea cu lipitul de stickere pe caramizile de sticla a fost favorita lui), a incercat chiar sa puna cuisoare in portocale (a varat vreo cinci pe aceeasi gaura :D)... iar apoi ne-am minunat de cadouri a doua zi. Am fost si la ai mei la masa si nici de bradul lor nu a tras iar cadourile le-a primit cu o atitudine extrem de fireasca, de parca stia de cand lumea si pamantul care e chestia cu Craciunul.

Plecati apoi dupa cateva zile in orasul lui Bu, am ajuns la timp pentru petrecerea de 80 de ani a strabunicii piticului, unde acesta a vazut alti brazi in alte case, alte cadouri si multa lume pusa pe sarbatorit si bucurat. Asa ca a avut parte de un final de an plin de lume, cadouri si veselie, unul in care piticul s-a jucat, a alergat, s-a bucurat, s-a alintat... A fost frumos :-).

Cele mai "inedite" cadouri? A primit el multe, insa merita mentionate: o casa construita din lego de catre Gogoasa, pentru ziua de nume a piticului... o tastatura  veritabila ca sa butoneze si el in timp real cu noi... fructe (banane, portocale, mere, kiwi) de care, da, s-a bucurat enorm... si o masinuta rosie care i-a cazut cu tronc rau-rau.

2 comments:

Andreea said...

Matei si acum il asteapta pe Hoho, cum suna cineva il striga (pana acum cel mai dezirabil in casa era dodo puta- pizza man, dar se pare ca a fost detronat). Imi pare rau ca nu i-am explicat si eu din timp, pe el l-au cam luat prin surprmdere toate cele.

Zu said...

@Andreea: Nu cred eu ca a inteles el mare lucru, dar repetitia e mama invataturii, reluam povestea anul viitor :-). Acum ma gandesc cum sa fac cu iepurasul... pe asta cum i-l explic? Iepuras/ oua/ cadouri... hehe, asta e mai complicat decat individul imbracat in rosu care face ho-ho-ho :-))).