09 August 2010

Weekend de cosmar

A fost frumos la munte... Toata saptamana am stat cu piticot numai afara, in curte si ne-am relaxat. S-a balacit in piscinuta (bine, mi-a aruncat si papucii inauntru :D). L-am lasat descult si a ras uimit cand a trecut de pe gresie pe iarba si mai apoi pe covorul pufos, oprindu-se surprins cand a dat de pardoseala rece din casa. Am cules impreuna zmeura din spatele casei si copilul meu a hapait fericit doi pumni plini, dupa care m-a tarat inapoi, ca mai vroia. Ne-a plouat cu soare si am stat veseli sub stropii calzi. Am vazut catei, gaini, mere si cirese in copac si chiar si o broasca mare si grasa, pe care am urmarit-o cum sarea linistita (bebe murea de ras). A aruncat pietre in diverse balti si a incercat sa se vare tot in ele.

In weekend-ul anterior am avut prieteni in vizita si piticot s-a jucat cu copilul lor iar noi am jucat canasta intr-o veselie.

Frumos.

A urmat weekend-ul acesta, cand ne-am aglomerat si am ajuns sa fim 8 adulti si 4 copii (de 8, 6 si aproape 3 ani, plus piticot, cel mai mic). Printre noi si Gogoasa plus Bro' si, evident Bu, venit de la Bucuresti. Planuiam gratar si relaxare dar ne-am procopsit cu entero/colita/viroza, cred, careia i-au cazut victima mai intai Gogoasa si piticot. Sambata, taman cand imi spunea Bu la telefon ca piticot a vomitat in masina - plecase pana la Predeal, Gogoasa a vomitat langa mine si de aici a inceput circul: febra si diareee. A fost o noapte ingrozitoare, in care piticot a avut febra 39.4 si aproape ca nu scadea, desi l-am si "impachetat" cu otet si i-am dat si Novocalm... il tineam in brate, invelit (caci speram sa transpire) si ardea tot - imi venea sa plang cand il vedeam asa. Cu o noapte inainte dormisem prost, caci incepuse sa iaisa caninul numarul doi, iar in ziua respectiva nici nu apucasem sa mananc mare lucru, asa ca stomacul meu se revolta - am avut noroc de ajutoare in jurul meu, mi-au adus chiar de mancare gata facut bucatele (sa iau cu mana libera), dar nu prea puteam sa inghit nimic. Iar Bu a condus de nebun pana la Brasov sa cumpere lapte fara lactoza si alte medicamente. La parter, Gogoasa nu avea febra, dar il durea burta si ii era tare rau. Noi i-am dat piticotului antitermice din patru in patru ore, l-am culcat cu noi ca sa-l supraveghem si l-am si pus in prosoape umede, asa ca febra a scazut, cu greu, la 39.2 si apoi la 38.5... pana spre dimineata. Doar ca urla ca din gura de sarpe cand trebuia sa ia medicamentul, abia dormea si chiar la 5 s-a trezit de tot, vioi: avea chef de joaca si distractie si de la fundul lui se auzea de parca era motocicleta cu atas. Asta a fost punctul in care eu, epuizata si de oboseala, am clacat si am inceput sa rad nervos, gandindu-ma cum aratam din exterior: doi adulti terminati, prabusiti pe marginea patului, cu figurile complet lesinate si rugandu-se de o bucatica de om de 80 de cm sa doarma... iar piticotul gesticuland vesel si tinand unul dintre celebrele lui discursuri in timp ce patrula prin camera, imbracat intr-un sleeping suit atarnandu-i pe fund si cu mers de Chaplin...

L-am si intrebat, epuizata: "nu vrei sa te culci, mama???" si el mi-a raspuns un "Eh!" sec, dupa care mi-a intors spatele, fluturand din mana.

A doua zi eram si eu bolnava, insa o forma pe care am dus-o pe picioare, intrebandu-ma mai mereu daca nu cumva e doar oboseala maxima. Totusi nu cred, am mai avut eu nopti nedormite si parca nu eram asa de lesinata complet. Plus ca am fost lasata sa dorm si tot nu imi reveneam, eram o leguma. Asa ca Bu si-a petrecut restul zilei cu piticot atarnat de gat (cu febra scazuta pe la 37.7), Gogoasa a inceput sa se refaca, lumea s-a agitat sa stranga diverse, am reusit si eu sa fac bagajele, ca sa plecam seara (desi eu una intitial imi propusesem sa mai stau o saptamana, insa cu bebe bolnav mai bine la Bucuresti). Nu am reusit insa sa plecam seara, caci era trafic mare, asa ca Bu si cu mine si Bro' am decis sa mai stam pana dimineata, restul au plecat pe o ploiaie torentiala. Piticot a facut iar febra, 39, dar i-a scazut repede de data aceasta si a dormit neintors toata noaptea, plus tot drumul pana la Bucuresti, de dimineata. Acum e bine. La fel si Gogoasa, care ieri noapte nici nu a avut somn, ci chef de vorba si joaca :-). Ulterior am aflat ca a mai clacat un copil din cei patru (a inceput sa vomite de pe drum), iar azi s-a imbolnavit si ultimul. Aceleasi simptome, aceeasi boala - enterocolita sau ceva similar. Si se pare ca si adultii se resimt.

5 comments:

alina said...

sanatate multa tuturor!

mariamirabela said...

Aoleu, imi pare rau sa aud asta! Si eu care plangeam pe la colturi ca am ratat un super week-end cu voi! Sanatate multa!

Zu said...

@Alina: multumim mult, se pare ca am trecut hopul :-).

@Mariamirabela: da :D... oricum te sunam duminica de dimineata, dar bine ca nu ai patit-o si tu.

cojocarii said...

wow.. ce experienta! Nu va ma doresc sa treceti prin asa ceva! ... ma apuca groaza numai cand ma gandesc ca s-ar putea intampla....
Bine ca s-a terminat cu bine si fara sa ajunga nimeni spitalizat! ;)

Zu said...

Daaa, asa am zis si noi, mai ales ca eram totusi la munte, departe de dotarile capitalei (sunt ele proaste, dar macar exista ceva - gasesti o farmacie non stop la nevoie :D)

There was an error in this gadget