22 August 2010

Traim. Stop.

Viata mea s-a "imbogatit" cu o otita din partea lui Bu, care acum traieste pe baza de pastile din 6 in 6 ore sau din 3 in 3 ore si o nunta la care am fost ieri cu piticot cu tot. Prima este dureroasa pentru ca il doare pe Bu teribil si, implicit, ma afecteaza si pe mine, mama full time mai mult decat full time cu aceasta ocazie. A doua este dureroasa si ea in felul ei, pentru ca desi a fost tare frumos iar piticul a devenit rapid mascota evenimentului, eu, ca o doamna ce sunt, mi-am rupt picioarele (adica am ocolit jumatate de Marriott pe tocuri, fugarind Duracell-ul).

In rest, ramane cum am stabilit, ba chiar mai rau, daca ma gandesc la tragedia de la ce am scris in postul anterior.

5 comments:

g.cojocaru said...

haideti, ca trece si asta si va reveniti complet! :)

mariamirabela said...

In sfarsit, a fost nunta pentru care te-ai pregatit? Cea cu geanta albastra? :)

Si ceva off topic: eu citesc bloguri prin RSS de pe telefon. Blogul tau nu doreste acest tratament si da eroare la actualizarile automate si manuale. In plus, cand intru pe blogul tau (tot de pe telefon), telefonul se restarteaza singur si nu ma lasa sa citesc aproape nimic. Stii ceva ce forte malefice stau la baza acestor ciudate manifestari?

Zu said...

@G.Cojocaru: Multumesc, deja e mai bine :-)

@Mariamirabela: Da, cu geanta si rochia stramtata :-). Voi ce faceti? Prin ce oras mai sunteti?

Nu stiu ce are blogul- ma mai uit la setari, poate gasesc ceva... dar ma tem ca nu sunt nici foarte in domeniu.

mariamirabela said...

Zu: suntem bine, tot in deplasare la mama, adica la Campulung. Urmeaza o saptamana la munte si una la mare, daca totul merge conform planului. Asa ca pe la jumatatea lunii septembrie ajungem si noi in Bucuresti.

Zu said...

@Mariamirabela: distractie placuta. Si noi tot cam asa, umblareti rau: in weekend plecam la lacul Sf. Ana si planuim ceva concediu pe la inceput de septembrie - e clar ca ambele vom avea ce povesti cand ne vedem :D.