24 August 2010

Bu, Zu si otita

Dialogurile mele cu Bu sunt "iuti", un schimb de replici rapid, cu multe tachinari si ironii si, desi poate ca la batranete ma astept sa devenim mai molcomi si mai linistiti, pe moment nu imi pot imagina altceva. Motiv pentru care otita, cu a sa ureche terminata si captusita, bonus cu un ghemotoc de vata (pus de doctorita cu interdictia ferma de a il scoate), mi-a adus un Bu naucitor. Eu ma lansam in tiradele mele obisnuite si la un moment dat Bu se intorcea catre mine cu figura usor confuza, afisand un zambet amabil (si ceva din aerul chinezilor zambareti dar cam naivi :D) si glasuia politicos: "Ce spui? Imi pare rau, nu aud pe partea asta"...

Asa ca trebuia sa schimbam locurile ca sa stau pe partea cu urechea buna si sa reiau tirada.

Nu mai zic de genul acela de replici-soapte pe care doi parteneri cu state vechi si le arunca din cand in cand in public, mici semnale codate. Chinezul meu zambaret ma privea tamp: nu auzise nimic, poate puteam sa repet???

2 comments:

Ceska777 said...

Ei, dar daca v-ati fi inteles doar din priviri????!!! Glumesc! Lui Bu refacere rapida si fara urmari la otita.

Zu said...

:D Multumim. Deja nu mai trebuie sa mearga zilnic la doctor si asta e mare lucru.