18 March 2010

Bu si doar Bu

In weekend Bu a fost plecat de acasa, cu masina proprie si personala, cea in care in mod normal este montat scaunul piticotului, asa ca, pe motiv de pasageri, l-a scos. Scaunul este o dracie pentru persoane cu chef de exercitii mentale, drept pentru care atunci cand vine vorba de montarea lui, Bu apeleaza la un prieten cu model identic de scaun. In doi izbandesc :D (ultima data au fost trei :-)). Prietenul e cel la care am uitat aparatul foto, asa ca duminica, proaspat intors de pe coclauri si plin de zel, Bu decide ca se duce sa rezolve treburile, ambele dintr-un foc, nemaipomenita trebusoara aista...

Evident ca in urma unor complicatiuni nebanuite, se lanseaza la drum pe la 10 seara, de a ajuns sa paraseasca domiciliul pe sest, sa nu trezeasca piticotul si sa-l adune si pe bietul om din casa tot la fel, pe sest, ca doar si el are copil care doarme... Zis si facut, traverseaza Bu jumatate de oras, bantuie oamenii linistiti la ore tarzii din noapte, agita toata lumea pe care o poate agita... si se prezinta vioi acasa. Eu eram la laptop si vad in fata mea figura zambareato-jenata a lui Bu. Tocmai ma amuzam de ceva ce citeam, dar mi-a pierit zambetul de pe fata, caci mutra "aceea" o stiam prea bine: se intamplase ceva.

- Ce s-a intamplat? am intrebat eu, in timp ce deja mintea mea rula posibile scenarii... ce naiba s-a intamplat, ce putea sa se intample: pana la masina, masina lovita, hoti... nope, Bu era prea relaxat pentru toate acestea... dar sigur facuse ceva... ei bine????

- Am uitat scaunul de masina acasa.

...

- Eh, dar am luat aparatul foto!!! :D

8 comments:

Ceska777 said...

Treaba pe juma rezolvata! Mai bine decat nimic, nu?
Dar asa sunt toti barbatii cred. Al meu merge la cumparaturi si uita portofelul acasa.....

GERMINA said...

Tare!

Zu said...

:D La noi e un mod de viata :D, mereu ma gandesc ce bine e ca nu are capul detasabil, ca il uita si pe ala pe undeva :-)))

mariamirabela said...

Ce de intamplari la voi! Nu se poate sa nu ma amuz de fiecare data cand citesc de o noua patanie! Trebuie sa fie tare distractiv sa traiesti cu Bu!

Sabina said...

daaa, acelasi exemplar il am si eu acasa. e cascat, dar inca nu ma bate :))))

Zu said...

Eu am zis: cu Bu nu am timp sa ma plictisesc. Se intampla sa rad, sa ma enervez, sa ma amuz, sa ma agit, sa ma sperii... dar de plictisit, nope, asta nu :-)))

Andreea said...

:) Bine ca ati luat aparatul, totusi!

Zu said...

Da, ieri a reusit sa puna si scaunul :-)))