04 January 2010

Jumperul, laptopul, Catanul si Revelionul

Am fost... si ne-am intors. De la munte :D.

La dus, dupa ce am impachetat de mi s-a acrit de bagaje si dupa ce Bu m-a speriat cu povesti despre hotii care se cocoata pe schele si ne sparg casa :D, am mers snur pana la Cormanic, de unde, prin voia guvernului, presedintelui si a cui mai vreti voi, am facut inca doua ore de mers in pasul piticului, in timp ce am fost depasiti cu sirene si tot tacamul de coloana prezidentiala, ca de', presedintele se ducea la Sinaia si nu putea sa astepte in trafic. Bu a zis ca daca ii apare in fata vreun reporter o sa ii declare el multe la microfon. Poate ca e mai bine ca nu a aparut niciunul... :-).

La munte: copil in patru labe, fugarind catelul. Catel curios de creatura mica si insistenta. Montat tarc, dat jos cu un nivel patul de bebe si, big wow, montat jumperul primit de la o colega de birou... L-am atarnat de grinda, in mijlocul camerei. Ideea mea era sa il folosesc pe post de scaun de masa, insa ce am obtinut a fost peste asteptarile mele: Duracell- veverita, topaind neobosit de colo-colo, in cercuri laaargi. Nu stiu cat de ok e un jumper pentru picioruse de bebe, insa cum noi nu l-am adus la Bucuresti (ca sa nu-l incurajam dar si din lipsa de spatiu pentru ca veverita vesela sa se desfasoare in voie)... well, acolo a fost permis la greu. Si Duracell sarea de mama focului. De mancat nu a mancat din el, pentru ca se tot rotea si insuruba si sucea, ceva teribil, asa ca dupa ce am incasat niste piure de morcovi si mi-a iesit fum pe nari, Bu s-a dus si a cumparat un scaun de masa... Yep, stiu: doua tarcuri, doua carucioare, doua patuturi, doua mese de infasat, acum avem si doua scaune de masa... :-))... Bine, toate au fost primite, doar pe asta l-am cumparat noi si mda, e clar o generatie mai noua decat ce aveam noi, asa ca probabil ca le vom schimba intre ele. Daca tot ne lafaim in scaune de masa... :-))...

De Revelion la munte se trage cu artificii in draci. Zici ca e razboi. Bine, anul acesta a fost mai slab, insa tot a fost... si Bu si cu mine eram ingrijorati de reactia lui bebe, care dormea. Insa a dormit linistit (a se citi "bolovan" :D) toata trecerea din 2009 in 2010, nu ne venea sa credem ca nu l-am deranjat artificiile, pocnitorile, nimic... Doar ca dupa aceea a inceput iadul: intre 3 si 7 dimineata s-a trezit aproape din ora in ora, de ne terminase pe amandoi. Nu stim de ce, cald, frig, dinte, nu era "acasa", dormea cu noi in camera si nu e invatat... el de obicei acasa doarme neintors pana dimineata si la munte s-a trezit de doua ori in prima noapte iar in a doua a fost crima... l-am leganat, i-am cantat... degaba, omuletul avea chef de vorba (probabil ii povestea ceva iepurasului sau ne tinea noua niste discursuri) si de joaca. Asa ca pe la 7.30 am cedat nervos, l-am imbracat si pus in jumper, iar eu m-am prabusit pe canapea.

In rest, am profitat si l-am scos pe bebe in zapada. Vazusem eu pe net niste sanii, dintre care una mi-a cam cazut cu tronc, insa costa 5 milioane asa ca am ezitat, plus ca ma gandesc poate ajung la un hipermarket si vad e oferta au si acolo. So, nu avem sanie de bebe. Asa ca, aflati la munte, fara carucior (decisesem sa nu-l mai indesam si pe ala in masina), l-am suit intr-o sanie de plastic fara talpici, gen lighean, si am inceput sa ne batem capul sa gasim o solutie sa nu cada, ca doar el sta in fund, insa nu se tine. Asa ca am gasit, pe rand, urmatoarele variante- imbunatatiri: cineva trage sania, in timp ce in spate cineva tine de slingul cu care este legat bebe in jurul bustului sau cineva trage sania si tine si de capatul slingului. In mod fantastic, odrasla s-a agatat cu ambele mainute de marginile saniutei si, tinut si cu slingul, totul a mers snur, nu a cazut. Bebe era atat de incantat incat daca se oprea sania incepea sa maraie. Iar noi am gasit o noua intrebuintare pentru sling :-)).

Cat despre chestiile de adult... Laptopul de la munte a decis sa clacheze, intr-un mod unic si deloc amuzant: se bloca, rasnitea si nu mai tasta nimic. Zero absolut. Daca il restartai, uneori mai mergea, dar rar si si atunci la noroc. Nu recunostea nici unele din chestiile pe care le conectai pe USB, facea in toate felurile... pfff, dezastru. E adevarat ca e vechi, insa nici chiar asa... Si am jucat Catan, e un joc pe care il stiam de cea timp dar de data aceasta a fost distractia favorita. Asta si pentru ca Bu tine mortis sa ma depaseasca in clasamentul jocurilor castigate, hehehe... :D.

Intoarcerea a fost de pomina, in primul rand pentru ca dupa ce ni se topise toata zapada si vreamea era predominant mohorat- ploioasa, adica deprimanta, in noaptea de dinaintea plecarii a nins in draci. Sa ne dam suturi ca nu puteam scoate piticotul cu sania... Planul nostru era sa plecam pe la un 9-10, insa bebe a avut alte idei, asa ca la 5 dimineata a dat trezirea. Si treaz, vioi-vioi a ramas pana pe la 6.30, cand a adormit la loc, lasandu-ne chiauni si nauciti de tot, nedumeriti privitor la ce sa facem: ne culcam- prabusim si noi, sau ne apucam de ultima parte a bagajelor... Am decis pentru bagaje si bine am facut, pentru ca bebe s-a trezit pe la 7-8 si am plecat... Memorabila este insa figura complet nefericita a unui Bu adormit, incercand sa se incalte in timp ce boscorodea: "si nu imi vine sa cred ca acum, dupa ce ne-a terminat, el doarme"... Partea buna este ca, desi ne temeam de drumurile proaspat ninse si inghetate si de trafic, am ajuns acasa in doua ore, ceva ireal, nu ne venea sa credem...

Acum suntem deja de o zi aici si in afara faptului ca am cam reusit sa carbonizez o craticioara uitata pe foc cu legumele lui bebe (don't ask), totul e ok... :D... Yep, distractia continua si in noul an...

4 comments:

Ana-Maria said...

In primul rand la multi ani si un 2010 de nota 10,sa aveti!
Se pare ca sfarsitul de 2009 a fost plin pentru voi si v-ati distrat.
Spor la treburi,ca-i gata vacanta...!!Numaram zilele pana la Paste!:)

Degetica said...

:))
citit acuma, la noi Gh s-a trezit la bubuieli...da fiind maricel, i-au placut artificiile.

Pupam:)

lore said...

In curand vine ziua lui bebe...!
La multi ani pentru 2010!

Zu said...

@Ana- Maria multumesc pentru urari, sper sa ai un 2010 plin numai de lucruri bune. De Paste o facem si mai lata :-)).

@Degetica: Abia astept sa-i arat artificiile, bradul si cadourile cand o sa mai creasca, acum nu sunt cu adevarat interesante pentru el... Cred ca e o placere sa-i vezi cum se bucura :D

@lore: ai dreptate, in curand face 11 luni si maie foarte putin pana la 1 an, nici nu imi vine sa cred... Multumesc pentru urari, va doresc sa aveti in 2010 excelent :-).

There was an error in this gadget