22 December 2009

Verigheta

Am gasit verigheta. A mea, nu pe a lui, sa nu ne entuziasmam prea tare... a lui e prin copaci, pe unde a zburat... Nu, nu a fost gasita nici cu detectorul de metale...

Insa a mea... disparuse cam de o luna incoace. Cum eu nu o port, decat pe la ocazii si nici atunci, o tin pusa "bine". Well, memoria mea functioneaza pe principiul "pune lucrurile intr-un singur loc si asa le vei gasi usor cand le cauti" si cumva, in mod miraculos, se pare ca am incalcat regula si, pfff, verigheta mea a disparut fara urma. Am cautat-o eu in toate locurile cunoscute si tipice mie, nimic. Deja incepusem sa intru la banuieli si sa ma gandesc daca sa o dau si pe asta disparuta, cand Bu-cel-vesel-si-nebanuitor a lansat in eter intr-o doara: Da' ce cauta verigheta ta aici, Tzumpi?.. Aaaaaa, unde, unde??? Ooooo, aici era verigheta mea, vai de cand o caut... mirare, stupoare, incantare... si iata cum s-a produs reconcilierea... :D

P.S. Era in birou, intr-o cutiuta, nu am idee ce facea acolo, probabil ca am pus-o eu "foarte bine" cand am avut muncitorii in casa... singura chestie e ca am uitat unde am pus-o asa de bine...

P.P.S. Acum am pus-o "bine" in cutia mea de bijuterii... :D

2 comments:

lore said...

eu nu o mai pot misca de la locul ei de pe urma sarcinii... avem amandoi aceeasi masura a degetelor, dar el o poate ascunde in buzunar cand pleaca "in delegatie" :P
glumesc, desigur! i-o bat in cuie!

Zu said...

Eu am sco-o in perioada sarcinii si, oricum, nici inainte nu o purtam prea mult- ma cam enerveaza inelele :D. El era cel care o purta, pana cand a aruncat-o "in copaci" (sa fie o tactica??:D) :-))...