19 October 2009

Final de zi de luni

Apoteotic. Dupa ce ma bucuram de nou dobandita sursa de caldura: aerul conditionat. Si dupa o zi nebuna- nebuna in care bebe numai pe tavan nu s-a suit. Bref, casa era cu fundul in sus, odrasla patrula undeva pe podea si eu ma scursesem pe canapea.

Si brusc...Pac!... Bezna in toata casa. Predelele trase, negru absolut, nu vedeam niiiiiimic.

Copilul!

Unde e?

Amutise.

Telefonul! Sa vad si eu ceva...

Ala unde naiba e?

Pe canapea...???? Am pipait toata canapeaua. Am gasit o mie de prostii, dar telefonul nu.

Drace!

Ok, sa recuperez copilul... asta e prioritatea.

Dar unde e???

Mmmm... care era ultima lui locatie cunoscuta???...



Spre norocul meu, ramasese in aceeasi pozitie, probabil mut de uimire. Cu odrasla strans tinuta in brate, am purces spre usa, sa vad daca nu cumva a mai sarit once again siguranta. Aia... Daca da, atunci urma sa fie lumina pe holul blocului. Doar ca pana acolo... hehe... cursa cu obstacole printre jucariile-capcana presarate pe tot holul. Care e luuung.

Si da, era siguranta... asa ca m-am plimbat cu copilul in brate pe scari in jos, sa vada si el cum se restarteaza dracia, nu???

2 comments:

Silvia said...

I know this better! :) E amuzant sa calci pe jucarii, pe intuneric, si sa ajungi la usa intreaga. Mai ales daca vorbim si de un copil agatat de tine.

PS: Maine iti dau un mail...

Zu said...

:-)) da, a fost "memorabil"...

There was an error in this gadget