06 May 2009

Jurnal de piticot (3 luni)

Piticot implineste astazi 3 luni. E voinic, cam la cinci kilograme jumatate si 60 cm., plin de cute si curbe :-). Cand imi aduc aminte cum arata cand am venit de la maternitate... parca a fost in alta viata. In doar trei luni am ajuns de la picioarele slabanoage (de somalez) de mai jos, la copanelele dolofane din poza urmatoare :D.




Am reusit sa ne tricotam o viata frumusica impreuna. Deja vorbim (eu cred ca o iau razna pentru ca emit cele mai suspecte sunete si ma scalambai in ultimul hal :-)), iar bebe exerseaza prinderea obiectelor si varatul in gura. Nu prea ii iese bine dar insista. Sta pe salteluta si se uita la jucariile de deasupra, incearca sa le loveasca, sa le prinda, sa le duca la gura sa le gusto- mozoleasca... Insa ce ii iese teribil de bine, mai nou, este faza cu suptul degetului. Dupa ce a muncit de zor cateva saptamani bune sa isi aduca degetul la gura si sa il vare bine acolo (cu icnetele si frustarile de rigoare) si eu radeam cu lacrimi cand il vedeam cu cat sarg isi indesa singur pumnul in gura (cu greu a reusit sa bage doar degetul mare, mergea muuult mai usor cu tot pumnul), acum scuipa suzeta si isi vara degetul mare in gura cu dexteritate. Nu stiu daca sa rad sau sa ma crizez... Eu pun suzeta, el o scuipa cu dispret, isi arcuieste savant degetelul si, pac, se mufeaza...

Deja priveste in jur si adora sa fie plimbat prin casa. Oricat de tare urla inainte, amuteste brusc si ramane intr-o stare de imensa satisfactie si mirare, cu ochii holbati la tot ce e in jur. Daca il pui jos, urla :P. Zici ca e papusa cu senzor. La verticala tace, la orizontala urla.

Cheleste. De data aceasta prin partile laterale si la spate. Are deja goluri mari in par... Nu stim inca ce culoare o sa fie. Nici culoarea ochilor nu e clara, cred insa ca nu o sa fie albastru, parca sunt mai inchisi de atata.

Eu am invatat Cutiuta Muzicala pe de rost si o lalai cu mult sarg. Asculta bebe si Baby Einstein si Rockabye Baby (multumesc again de sfaturi, le-am cautat si gasit pe net) insa daca e nevoie de linistire, cutiuta face minuni. Si iPod-ul. Ascultam oriunde, oricand si oricum si ma bucur sa vad ca il ajuta sa se calmeze. E de mare folos si cand plecam undeva si e mai nelinistit. Desi nu e un copil stresat. Am fost deja la restaurant, de mai multe ori (azi am fost la unul mexican :D), am ajuns si la intrunirile de familie (a fost vedeta de Paste), iar la munte s-a comportat super ok. Impreuna (el in carucior, eu cu febra musculara) atacam toate obstacolele, mai greu cu locatiile fara rampe, dar nu ne lasam noi doborati de asta. Azi am fost chiar la Administratia Financiara (un etaj si jumatate de scari fara rampa, yupiii!!!!).

Si trage niste ragete, brusc, fara avertisment, de zici ca acum il taie cineva. Sa mori de inima, nu alta. Si mai face chestia asta si in somn: un raget scurt, cat sa sar eu in picioare si... liniste... doarme dus in continuare, ingeras adorabil :D. Sau face crize de plans, mai ales cand il pun dupa amiaza la el in patut, sa doarma... de mi-a spus un baiat care imi livra ceva mancare ca "vedeti doamna, de asta nu vreau eu copii" :P.

7 comments:

Andreea Badran said...

Hehehhe. Ce cunoscute imi sunt cele doua poze. La fel era si Rayan al meu, nascut la 35 de saptamani: ca un pui de Crevedia. Aproape transparent. La trei luni zici ca era umflat cu tzava! Sa fie sanatos, gramele sau kg conteaza mai putin. In rest e un copil ca toti copiii! Cu plansete, crize de personalitate etc. De abia acum incepe diversificarea (si nu ma refer la aia cu mancare). Pana acum a fost parfum. Va tinem pumnii si va uram "succesuri" !

mariamirabela said...

3 luni, ce repede au trecut! Parca ieri nu stiam nimic de tine si ne rugam la tine pe blog sa ne dai un semn! :)

Sa-ti traiasca Piticot ca tare dragut mai este! Asta se vede din poze, urletele si restul nu se vad! :)

Cum a fost la munte in mai multe detalii? Ca la noi vine Leonard Cohen la o luna dupa nastere si nu stim cum sa atacam evenimentul: sa ne luam belete au ba? Sa mergem cu copilul cu carutzul la concert sau sa-l urmarim mai de departe ca tot va fi in loc public? Sa-l lasam pe presul unei mame timp de 3 ore cat dureaza distractia? Sau sa-l dam naibii de concert sperand ca mai vine Cohen si la anul in Romania? (asta este o varianta riscanta, Doamne fereste-l si apara-l!)

Zu said...

Multumim de urari, :D.

@Andreea: yep, incep sa vad cum se complica lucrurile- deja nu mai vrea sa doarma tot timpul si trebuie sa-i gasesc de lucru... Iar cu dimensiunile, in primele saptamani am fost teribil de stresati pentru ca era atat de mic si firav, insa cand am vazut cat de bine recupereaza si ce amoras renascentist a devenit, m-am linistit- copilul meu e bine :-).

@Mariamirabela: Noi la munte nu cred ca ne duceam fara sa stim ca avem un loc sigur unde sa ne instalam cu patut/ cadita/ sterilizator si tot tacamul, plus sa ne desfasuram in largul nostru cu leganat/ cantat si chiar reglat temperatura camerei cum vrem. A contat si discutia cu doctorita, care ne-a linistit.

La concert marea problema pe care o vad eu este alaptatul: daca mananca la trei ore si nu este invatat cu biberonul atunci trebuie sa fiti langa el si, well, nu pot sa spun ca sunt o autoritate in domeniu, insa mie mi-ar fi frica sa il iau cu mine din cauza decibelilor din boxe si a multimii de "virusi" care l-ar inconjura (totusi nu e vaccinat inca). Daca ai cu cine sa il lasi si poti sa ii lasi laptele muls sau laptele praf, eu zic sa va duceti, parerea mea e ca se poate face si ca e pacat sa va refuzati o placere de genul acesta (spuse mama care se va duce la Manowar a doua zi dupa botez :D). Evident ca exista oricand riscul sa nu poti merge, dar asta e un risc existent la orice concert, nu???

In rest, plecatul cu copilul undeva inseamna organizare si timing. Organizare ca sa te gandesti la tot ce ai putea sa ai nevoie, sa iei cu tine si sa le pregatesti pe toate in asa fel incat sa le poti utiliza rapid. Daca ploua, daca face pe el, daca stai mai mult si te apropii de urmatoarea masa, daca... Timing ca sa nu incaleci orele de masa (daca mananca dupa program, noi asa am facut cu bebe)- trebuie plecat in asa fel incat la ora respectiva sa poti avea unde si cum sa il hranesti. Asta si daca mergi in parc si daca pleci din oras, difera doar arsenalul si numarul variabilelor :-)...

Daca te ajuta, eu pot sa-ti mai detaliez diverse probleme pe mail, deja am scris listute cu ce sa cumpere pentru bebe, bagajul de maternitate si alte minunatii pentru verisoara mea cea insarcinata :D, plus ca stiu cat de mult conteaza sa te dumireasca cineva cum e treaba asta cu copilul :-))... asa ca daca ai nevoie de ceva info, just ask.

Andreea Badran said...

@ maria mirabela: philip al meu avea doua luni cand a venit cohen anul trecut si tot m-am dus! As fi fugit si din maternitate pt el. Mai ales ca nici prin cap nu-mi trecea la momentul respectiv ca voi mai avea sansa sa-l vad si a doua oara. M-am muls la greu si am plecat, urmand ca mama sa mi-l alapteze. Si a fost foarte bine pt amandoi. Eu am savurat concertul in liniste, philip a fost incantat cu muni. Asa ca relaxeaza-te, mergi si ia-ti bilete pana nu se termina. Si eu imi cumpar astazi.

Zu said...

:D deci nu sunt singura impatimita cu concertele astea...

mariamirabela said...

Nuuu, singura nu esti, asta este clarm difera putin doar genul concertistic. :)

Eu vreau sa merg la concertul asta, dar nu am cum sa stiu de pe acum cum o sa fie bebelusha, daca va manca la ore fixe sau nu, daca mananca la biberon sau nu. Pana la urma, am decis ca riscam 500 lei si daca nu mai mergem i le vindem Andreei care si-a luat bilete, dar vrea si unele intacte pentru album. :)

Zu said...

Am zis sa-ti prezint situatia realist si sa poti decide cum iti e mai bine, dar si eu faceam la fel daca eram in locul tau: riscam! :P

There was an error in this gadget