28 October 2008

Jurnal de bebe (22 saptamani)

Bebe, despre care acum stim ca este "un bebe" si nu "o" bebe :-), veste care a facut deja inconjurul lumii cred, pentru ca Bu a sunat pe toooaaaaata lumea posibila si imposibila, dupa care stiu sigur ca si tatal meu a sunat mai departe cealalta jumatate de Univers care inca nu aflase si, nu, inca nu stiu ce au facut parintii lui Bu, well, anyway, bebe face bine. Suntem in prag de luna a sasea, mai e putin si se termina si trimiestrul doi de sarcina. Din ce am inteles, dezvoltarea lui s-a incheiat si de acum nu mai are decat sa creasca. Si sa ne batem pe spatiu...

E foarte activ, se misca mereu, cel putin la ultimele doua ecografii era in continua agitatie. Am inceput sa-l simt si eu, cam de o saptamana- seamana cumva cu o bataie puternica de inima, ceva care pulseaza brusc in zona stomacului. De obicei imi da mai multe ghionturi, doua sau trei unul dupa altul, pac-pac-pac, in special cand stau linistita. Si mai ales noaptea, cand dorm si eu linistita si pe el il apuca foiala. Dormi de mai poti, intre trei ghionturi si cinci ture la toaleta pe noapte :-).

Burtica a ramas cam la fel ca dimensiuni, nu e o crestere semnificativa- in schimb eu ma umflu. Absorb apa, nu stiu prea clar ce fac, pentru ca eu de obicei nu mananc sarat. Per total fizicul meu nu s-a schimbat radical, insa incheieturile s-au umflat si acum deja nu mai port verigheta si nici ceasul (care e pe curea metalica si deja ma strangea). Iar picioarele... pfff, e suficient sa spun ca suspectez ca ma transform intr-un hobbit :-)).

Nu dorm suficient/ bine (dar asta e deja ceva normal) si mi-e foame des. Si sete, dar partea asta intra in conflict direct cu pasiunea pentru frecventarea toaletelor :D... Obosesc teribil de repede: o tura prin supermarket (si eu aveam o rezistenta ridicata la shopping) sau un etaj urcat pe scari ma fac sa ma simt de parca taman am escaladat Everestul... si astfel activitatile mele fizice intr-o zi devin putine si solicitante :P. Capul... e la locul lui, ceva mai limpede decat lunile trecute insa tot am senzatia ca navighez prin ceata. Am redevenit insa apriga :-)).

Cu moralul stau bine, ma simt ok, sunt fericita si linistita. Nu ma pot plange de o sarcina grea, desi recunosc ca nu pot spune cu mana pe inima ca am o sarcina "usoara", asta insa doar pentru ca dupa mine o sarcina nu e ceva "usor", cele doua cuvinte nu se pot alatura. Sarcina in sine este ceva solicitant, in care corpul si personalitatea ta se modifica si trebuie sa rezisti psihic tuturor acestor schimbari, fara sa ajungi la concluzia ca te paste un dezastru sau ca esti o mama denaturata. Poti sa te bucuri de ea sau nu, poti sa ai complicatii sau nu (de la greturi pana la alte minunatii), in oricare situatie ai nevoie de rabdare, alint si ingrijire. La randul meu trec prin diverse faze, hei, inca ma mai sochez cand ma zaresc din lateral in oglinda (sunt lata!!!), dar per total inregistrez toate aceste evenimente cu mult amuzament/ umor. Si sper sa reusesc sa fac asta pana la capat- after all, e singura perioada in care o femeie se poate mangaia pe burtica oriunde si oricat :-)).

4 comments:

Sabina said...

heh, și ăsta-i doar începutul. stai să vezi prin luna a 8-a dureri de toate cele, somnul se împuținează de tot, baia va fi cea mai bună prietenă a ta, nu-ți vei mai vedea nici degetele de la picioare, iar trasul pantalonilor e o muncă sisifică. nu-ți mai spun de legatul șireturilor sau de urcatul scărilor. în rest numai de bine... bucură-te de această perioadă, că-i tare frumoasă. sarcină ușoară!

Zu said...

Deja nu prea mai incap in incaltari- e teribil, ca vine iarna si nu pot sa ies din casa in slapi :-)).

Raluca said...

Buna,am citit ce ai postat si te inteleg perfect :D si eu am 22 de sapt,deocamdata nu prea ma umflu in skimb trec prin aceleasi lucruri k si tn :P dar cum a zis si Sabina incercam sa ne bucuram de perioada asta si sa nu ne vaitam prea mult :) eu iti doresc multa sanatate tie si baietelului tau,eu o sa am fetita :x si sa auzim numai de bn,pa-pa !!!

Zu said...

Raluca, felicitari si iti urez sa ai o nastere usoara! Acum rad cand ma gandesc la zilele acelea :D... eram un balon ambulant, insa unul teribil de fericit :D.