Evenimente

In acest final de saptamana am avut diverse evenimente, de toate formele si culorile, in stilul caracteristic:

Fursecul mecanic
Am primit fursecuri (mecanice) de pe acest blog pe care il urmaresc de ceva timp, tot suspinand si visand. Ok, cand a ajuns la muffins de ciocolata cu marzipan si nougat am cedat: suna muuuuuuuuuuuult prea bine ca sa nu ma inscriu si eu pe lista (did I tell u ca sunt moarta dupa dulciuri si in special dupa ciocolata ???) :-)...
Cum a fost? In primul rand ambalajul: genial, cu eticheta personalizata, scria pe ea numele meu :D. Apoi, mirosul: wow! Iar fursecul in sine: e suficient sa spun ca nu, nu am poze, pentru ca nu m-am putut opri din mancat :-)).
Acum ma uit la Chocolate Chip Cookies si suspin... e grav, cred ca am devenit dependenta :-))

Travel Spells
Imi tot spusese de ceva timp, insa cu bebe si program super-extra-prelungit de somn, taman acum am ajuns si eu sa-l vad: Alina si-a lansat un nou blog- travel spells. In primul rand imi place subiectul- hei, ador sa calatoresc, iar apoi imi place si numele :-)), asa ca ma declar interesata. Sau in target :D.

Rattatouille
Bu si cu mine am plecat vioi la munte, vineri seara. Si vjjjjjjjjj, vjjjjjjjjjj, cu masinuta pe drumuri, Bu mergea repede, eu trancaneam mult... ce mai, o poezie, pana cand, pac, in apropiere de Sinaia, pe cappota masinutei noastre a aparut un soarece. Yep, un soarece (sau sobolanel, ca avea aproximativ 12 cm). Turns out ca venise cu noi de la Bucuresti, bine varat in motor si ca i se facuse prea cald asa ca a iesit sa se aeriseasca. Pe capota masinii!!! Trebuia sa ne vada cineva fetele, in masina: Bu conducea linistit si in fata lui a inceput sa se plimbe tacticos un soarece!!!! Pentru ca individul se plimba prin fata mutrelor noastre socate, ba chiar a si venit cu doua labute pe parbriz, mustacind linistit. La faza asta eu mi-am ridicat picioarele pe scaun si am zis ca daca animalul intra in habitaclu, eu ies din masina :-)). Toate astea se petreceau in timp ce mergeam cu 80 la ora pe serpentine, luand diverse curbe, iar soarecele patrula de colo-colo fara probleme, ba chiar s-a si dus mai catre centrul capotei in timp ce noi tot viram, de ziceai ca face surfing individul :-).
Well, stiu ca pare de neimaginat, but it really happened to us. Si da, am incercat sa-i facem poze, insa doar cu telefonul mobil, pentru ca asta aveam la indemana si nu a iesit mare lucru.
Finalul povestii??? Dupa Sinaia individul s-a plictisit si a intrat la loc (pe unde naiba venise, ca nu ne e clar cum a ajuns pe capota), iar eu l-am sunat pe tata, caruia am incercat sa-i explic ca-i aducem cadou soarecele-care-facea-surfing-pe-capota noastra, insa nu ne-a crezut ioc (cred ca prima data in viata mea cand tata nu m-a crezut, pur si simplu, tot incercam sa-i explic ca nu, nu glumesc si el radea de mama focului) pana cand nu l-a vazut trecand razant pe langa piciorul lui :-).
Iar soarecele? Ne pare rau, cred ca este dezradacinat, a nimerit in creierul muntilor printre alti soareci de tara, care cred ca isi rad de el cand le povesteste de unde vine... Noi am incercat sa-i spunem la ce ora pleaca inapoi cursa de Bucuresti, insa nu cred ca a functionat... :-)