23 March 2007

Teatru

Am fost ieri la teatru, la Cafeneaua. Foarte buna piesa si extrem de bine jucata. Horatiu Malaele este unul dintre actorii mei preferati.

Dar altceva m-a pus pe ganduri. Imi place foarte mult sa merg la teatru si cred ca este o forma de respect fata de actori si munca lor sa nu intarzii, sa nu-ti sune telefonul mobil si sa nu vorbesti sau mananci in timpul piesei (chiar daca pe hol se vand "rontaiele"). Si... realitatea a fost alta.

Uitandu-ma in jur mi-am dat seama ca, mai nou, in timpul saptamanii e foarte greu sa ajungi la o piesa de teatru la timp, relaxat si (eventual) fara sa te chinuie o foame devastatoare, cand ajungi direct de la birou, galopand intr-un trafic infernal (cel de la orele 18:00- 19:00, pentru ca piesa incepe la 19:00). Asa ca oamenii intarzie la piesele de teatru, intra grabiti in sala, incercand sa nu faca zgomot, dar fosgaind si clipocind in timp ce isi inchid telefoanele mobile. Apoi, cam jumatate de piesa nu inteleg mare lucru pentru ca incearca sa-si revina dupa galopul tras (si, eventual, sa intre in atmosfera piesei) iar jumatatea cealalta oscileaza intre bucuria de a se afla la teatru, foamea chinuitoare si o oboseala crunta care ii invaluie usurel.

Hotarat lucru, ceva nu functioneaza aici. Nu poti pleca mai devreme de la birou, orice ar spune lumea. Chiar daca tu reusesti, nu exista garantie ca vecinul tau de rand va reusi. Nu poti avea garantia ca taman atunci cand ai bilete la teatru vei avea o zi Zen la birou, care iti va permite sa ajungi complet relaxat, gata sa te bucuri de spectacol. Si chiar daca asta se intampla, tot nu ai cum sa eviti traficul, care il poate face si pe cel mai bine intentionat sa se enerveze sau sa intarzie. Si nu, nu este cazul sa renunti la teatru. Ceea ce ma gandesc ca se impune aici este adaptarea teatrului la societatea in care traim- poate sa inceapa piesele mai tarziu, sau sa existe mici scenete inainte (echivalentul timpului de reclame de la film) in timpul carora sa poti intra in sala si care sa iti si permita sa-ti tragi sufletul, sa intrii in atmosfera... lucruri de genul acesta. Cred este nevoie de o schimbare, altfel lucrurile vor degenera din ce in ce mai tare si este pacat de munca actorilor si a echipei din spatele lor, ca si de timpul alocat "unei seri la teatru", care ar trebui sa fie "quality time".

3 comments:

Alina said...

Sa vezi cum e sa ajungi la opera unde incep spectacolele la 18.30. Foarte palpitant. Din fericire, acolo daca intarzii mai mult nu poti intra pana la pauza. Din fericire pentru cei din sala, evident :)

Zu said...

Pana mai ieri ma tot gandeam ca este o forma grava de nesimtire sa nu ajungi la timp la un spectacol, acum cred ca incepe sa fie "o reusita" sa ajungi la timp. De relaxare ce sa mai zic...
Sa fie oare spectacolele din timpul saptamanii inaccesibile celor cu full time job???

Alina said...

Pai, daca lucrezi de la 9 la 6, uneori poate fi o problema. Daca nu ai metrou, e chiar crima.

There was an error in this gadget